Elaborarea proiectului de lege „Codul Dialogului Social" de către Ministerul Muncii a pus pe jar întreaga lume sindicală. Preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „PRO LEX", Vasile Lincu, susţine, într-un interviu acordat cotidianul.ro, că actul normativ va îngropa definitiv sindicatele. Introducerea reprezentativităţii de 50% plus unu, considerată imposibil de realizat, obligativitatea plăţii de către sindicate a unor cotizaţii enorme către federaţii şi confederaţii şi interzicerea participării la greve a sindicatelor nereprezentative sunt câteva dintre cele mai grave modificări aduse legislaţiei sindicale.

- Domnule preşedinte, noile reglementări aduse de „Codul Dialogului Social" nu par să fie în avantajul sindicatelor. Ce influenţă vor avea acestea asupra mişcării sindicale?

Foarte pe scurt, se poate spune că modificările care vor fi făcute pun capăt mişcării sindicale din România. Proiectul legislativ pare a fi făcut de instituţii pentru instituţii. În primul rând se introduce obligativitatea plăţii de către sindicate a unui procent din cotizaţii de 30% către federaţia la care e afiliat şi a unui procent de 10% către confederaţie. Greul îl duce sindicatul, şi nu federaţia sau confederaţia. Sindicatul trebuie să plătească angajaţii, avocaţii, autoturisme şi carburant, chirii, cadouri, salarizarea liderilor, deconturi pentru desfăşurarea activităţii sindicale, transportul membrilor la miting, plata membrilor pe timpul grevelor, logistica pentru mitinguri etc. Dacă aceste procente vor rămâne stabilite prin lege, chiar federaţiile şi confederaţiile vor avea de suferit, pentru că sindicatele nu-şi vor mai permite să se afilieze. Cea mai gravă modificare a legislaţiei o reprezintă introducerea reprezentativităţii sindicale de 50% plus unu, de la o treime, cât era până acum. Trebuie precizat că numai un sindicat reprezentativ, reprezentativitatea fiind stabilită prin hotărâre judecătorească, poate participa la negocieri şi poate declanşa conflicte de muncă. Să ajungi la o reprezentativitate de 50% plus unu este aproape imposibil în orice instituţie publică. Cum este la noi, la poliţişti, ar trebui să avem zeci de mii de membri ca să fim reprezentativi după noile reglementări. În plus, în toate domeniile, există concurenţă sindicală care divizează structurile.

- Ce va însemna să fii un sindicat nereprezentativ?

Potrivit „Codului Dialogului Social" sindicatelor nereprezentative li se anulează dreptul de a participa la greve de solidaritate. Se ştie că în prezent şefii de instituţii încearcă, prin diverse mijloace, să atragă sindicatele de partea lor, acestea fiind singurele candidate la reprezentativitate. Un exemplu îl avem chiar la noi, la „PRO LEX", unde cei care se retrăgeau din sindicatul nostru beneficiau de stimulente majorate din partea conducerii. Totodată, noua lege nu reglementează posibilitatea ca mai multe sindicate nereprezentative să se asocieze în vederea negocierii constractului colectiv de muncă. În nicio instituţie publică nu vor fi reprezentanţi ai angajaţilor care să negocieze contracte colective de muncă, decât dacă aceştia sunt aleşi de sau cu sprijinul angajatorului. În MAI sunt 70.000 de angajaţi. Cine îi adună pe toţi aceştia să-şi aleagă reprezentanţii, dacă majoritatea sunt afiliaţi la sindicate? Cine are interes să-i adune, pe ce cheltuială şi, mai ales, pe ce criterii?

- Au existat consecinţe până acum pentru poliţiştii participanţi la mitingul de la Cotroceni?

- Au fost doar anchete interne şi, în principal, încercări de intimidare pentru a împiedica participarea pe viitor la vreun alt protest. Oricum, trebuie spus că nu a fost dovedită şi identificată participarea la miting a vreunui poliţist membru de sindicat care să fi purtat armă. A fost o tentativă, când poliţiştii sindicalişti din Teleorman au încercat să ajungă la protest direct de la serviciu, însă au fost întorşi din drum de către conducerea sindicală pentru a-şi preda armele. O consecinţă a mitingului de la Cotroceni este aceea că ministrul de Interne ne ţine la distanţă, iar dialogul social a dispărut. Grav este că se încearcă modificarea statutului poliţistului, în defavoarea acestuia. Există un proiect de lege în acest sens semnat de deputaţi PDL, dar şi de pesedistul Marian Săniuţă, care prevede că mutarea poliţiştilor se va putea face fără acordul acestora, cum este prevăzut în prezent. Ştim de acest proiect de lege pentru că am fost consultaţi de către conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor referitor la actul normativ în discuţie. Avem foarte multe cazuri în care primarii cercetaţi de poliţiştii noştri fac presiuni ca aceştia să fie mutaţi din localitatea respectivă.