„Corigențele“ României la recomandările Comisiei Europene

România continuă să neglijeze câteva dintre recomandările Comisiei Europene făcute în urmă cu un an, în special în ceea ce privește investițiile publice, găsirea unui mecanism de stabilire a salariului minim, respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu, stabilitatea fiscală și creșterea colectării, educația sau dezvoltarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Toate acestea reies dintr-o analiză făcută de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), pe baza comparării documentelor „Recomandări specifice României ale Comisiei Europene“ din 2017 și 2016.

Scăderea ratei investiţiilor publice

În 2017, România a avut una dintre cele mai mari rate de investiții din UE în ultima perioadă. Cu toate acestea, în 2016, investițiile publice au scăzut, de asemenea, din cauza unei implementări reduse a fondurilor UE, se arată în documentul Comisiei. Pentru 2016, Bruxelles-ul a arătat că, dintre țările cu caracteristici similare, România are al doilea cel mai scăzut nivel al investițiilor publice și este singura țară dintre acestea în care investițiile publice au scăzut în fiecare an începând din 2008. CNIPMMR a solicitat deblocarea fondurilor europene și a investițiilor publice, pentru a se asigura baza necesară creșterii veniturilor bugetare care să susțină creșterile salariale. Creșterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze nivelul investițiilor și nu trebuie să fie mai mari decât acestea (pentru 2017, cheltuielile salariale sunt prevăzute să crească cu circa 12%, până la 63,8 miliarde lei, comparativ cu 39,4 miliarde lei, suma prevăzută în bugetul pe 2017 pentru investiții), afirmă reprezentanții CNIPMMR. Cheltuielile pentru investiții din anul 2016, potrivit Ministerului Finanţelor Publice, au fost de 29,5 miliarde lei, respectiv 3,9% din PIB, prezentând un grad de realizare a execuțiilor bugetare anuale de 76,5%.

Investiţiile publice, prioritate maximă

Comisia a cerut în 2017 consolidarea pregătirii proiectelor prioritare în cadrul investițiilor publice, după ce anul trecut a solicitat să se consolideze stabilirea priorităților privind proiectele de investiții publice și pregătirea acestora.

Comisia Europeană constată în Recomandările de ţară din 2017 că, „începând cu luna august 2016, ministerele trebuie să ia în considerare prioritățile investiționale în planurile lor de cheltuieli, însă nu au fost luate alte măsuri pentru a consolida rolul Ministerului Finanțelor în prioritizarea investițiilor și pentru a coordona mai bine pregătirea proiectelor de investiții publice în ministere“.

Criterii pentru salariul minim

Pentru 2017, Comisia a afirmat că este nevoie de realizarea unui mecanism transparent pentru stabilirea salariului minim, în consultare cu partenerii sociali, iar anul trecut a menționat în Raport să se definească, în consultare cu partenerii sociali, criterii obiective pentru stabilirea salariului minim. De asemenea, Comisia Europeană menţionează în cadrul Raportului de ţară 2017 că „majorările salariului minim continuă să fie adoptate fără aplicarea unor criterii obiective. Majorările ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucrătorilor care sunt remunerați cu salariul minim și au condus la o concentrare puternică în partea inferioară a distribuției salariilor“.

63,8 miliarde lei este suma prevăzută a fi atinsă în 2017 cu cheltuielile salariale

Respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu

În 2017, s-a cerut să se asigure conformitatea cu recomandarea Consiliului pentru corectarea abaterii semnificative de la traseul de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu. Pe baza rezultatelor obținute în 2016, România s-a găsit într-o deviere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu. Anul trecut, Comisia a solicitat să se limiteze abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016 și să realizeze o ajustare fiscal-bugetară anuală de 0,5 % din PIB în 2017, cu excepția cazului în care obiectivul bugetar pe termen mediu este respectat printr-un efort mai redus. În cadrul Raportului de ţară al României din februarie 2017, se menţionează că deficitul public a crescut la 2,8% din PIB în 2016 și se estimează că va crește în continuare la 3,6% în 2017 și 3,9% în 2018 (în acelaşi timp, Eurostat a publicat în aprilie 2017 faptul că România avut un deficit de 3% din PIB). În cadrul Recomandărilor de ţară din 2016, Comisia menţionează cooperarea foarte limitată dintre serviciile de ocupare a forței de muncă și cele sociale, „ceea ce face și mai dificilă activarea beneficiarilor de asistență socială“.

Stabilitatea fiscală şi creşterea colectării

Comisia Europeană susține pentru 2017 asigurarea aplicării depline a cadrului fiscal, precum și consolidarea respectării și colectării taxelor. În urmă cu un an, a cerut să se asigure aplicarea cadrului bugetar și să consolideze și mai mult conformarea fiscală și colectarea impozitelor. CNIPMMR susţine că aplicarea Codului fiscal și nemodificarea acestuia timp de 4 ani creează predictibilitate în mediul de afaceri, ajutând companiile să îşi elaboreze planuri de investiţii şi dezvoltare pe termen mediu şi lung. Guvernul României a propus un plan de creştere a veniturilor, care prevede: pentru salariaţii part-time cu venituri mai mici decât salariul minim, angajatorul să plătescă contribuţii la nivelul salariului minim (măsură care va avea un impact negativ asupra mediului de afaceri şi a pieţei muncii); majorarea accizei la țigarete; schimbarea modalităţii de plată a TVA; reduceri de cheltuieli bugetare, dar acestea sunt măsuri de creştere a sarcinii fiscale.

Educaţia

Bruxelles-ul a recomandat în acest an îmbunătățirea accesului la educația tradițională de calitate, în special pentru romi și copii în zonele rurale, iar anul trecut a solicitat să se ia măsuri pentru a preveni părăsirea timpurie a școlii și să extindă oferirea unei educații de calitate, în special în rândul romilor.

Dezvoltarea serviciilor medicale în ambulatoriu

În domeniul asistenței medicale, trecerea la asistență medicală în ambulatoriu și reducerea plăţilor neoficiale au reprezentat recomandarea pentru 2017, în timp ce în 2016 s-a menționat să se combată plățile informale din sistemul sanitar și să crească disponibilitatea serviciilor de îngrijire medicală ambulatorie. Operaţionalizarea şi eficientizarea serviciilor medicale în ambulatoriu (consultaţii medicale, servicii medicale oferite în cabinetele medicale, fără a necesita internarea pacientului) au ca efect reduceri de cheltuieli în domeniul sănătăţii şi eficientizarea costurilor, în prezent, serviciile medicale în ambulatoriu având mai mult un caracter formal.

„Majorările salariului minim continuă să fie adoptate fără aplicarea unor criterii obiective. Majorările ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucrătorilor care sunt remunerați cu salariul minim.“
Comisia Europeană, Raportul de țară 2017

Constatările Bruxelles-ului

Comisia Europeană a prezentat, pe 22 mai 2017, recomandările specifice fiecărei țări, document în care definește orientările de politică economică pentru fiecare stat membru în parte pentru următoarele 12-18 luni, iar analiza a reflectat următoarele aspecte importante:

– Abatere semnificativă a ţării de la obiectivele bugetare pe termen mediu (MTO): „Pe baza datelor execuţiei din anul 2016, România a fost depistată ca aflându-se într-o deviere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu. (…) În data de 22 mai 2017, Comisia a emis României un avertisment că a fost observată o abatere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016. Conform prognozei Comisiei Europene din primăvară, există riscul unei abateri semnificative de la ajustarea recomandată în anul 2017“.

– Riscurile pe care le ridică proiectul legii salarizării unitare, aflat în Parlament, precum şi lipsa măsurilor fiscale şi structurale ale Guvernului: „Principalul risc descendent pentru perspectivele macroeconomice decurge din impactul scăzut al măsurilor fiscale şi structurale asupra perspectivelor de creştere pe termen scurt şi mediu. În plus, proiectul de lege privind salarizarea unitară reprezintă un risc semnificativ descendent pentru prognoza fiscală“.

– Nivelul încă ridicat al corupţiei din ţară: „Corupţia persistă la toate nivelurile şi rămâne un obstacol pentru derularea afacerilor. (…) S-au făcut unele progrese pentru dezvoltarea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea și combaterea corupției, în special în cadrul administraţiei locale, însă rămân multe provocări în punerea eficientă în aplicare a strategiei naţionale anticorupţie adoptate în anul 2016“.

– S-au înregistrat progrese limitate în cazul respectării obligaţiilor și a colectării taxelor, evaziunea fiscală ducând la destabilizarea economiei: „Abordările sectoriale și categorice ale impozitării întreprinderilor riscă să impună o sarcină administrativă atât pentru întreprinderi, cât și pentru autoritățile fiscale, neducând la îmbunătățirea colectării impozitelor“.

– Scăderea în continuare a forței de muncă, ratele de ocupare și de activitate pentru tineri, femei, persoanele cu un nivel scăzut de calificare, persoanele cu handicap și în special persoanele de etnie romă fiind cu mult sub media UE. Numărul de tineri care nu sunt angajați, educați sau instruiți rămâne foarte mare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.