„Este neobişnuit ca un membru al Congresului să fie arestat pentru acuzaţii de corupţie”

Gene Pratter, judecătoare în SUA, a fost prezentă în România şi a acordat un interviu pentru Hotnews, în care a vorbit despre felul în care sînt cercetaţi aleşii poporului american! Opinia sa contrazice în mod evident mesajele transmise de mai mulţi oficiali americani care „sprijină” lupta anticorupţie din România.


Reproducem mai jos un fragment din acest interviu realizat de Dan Tăpălagă, mai exact acela în care judecătoarea Gene Pratter descrie procedurile care se aplică în cazul unor infracţiuni comise de membrii Congresului american, inclusiv cele de corupţie:


Rep: În România, în foarte multe cazuri, membri ai Parlamentului nu pot fi arestaţi sau perchezitionaţi fără aprobarea Parlamentului. Adesea, Parlamentul respinge astfel de cereri venite din partea procurorilor. V-aş ruga să comentaţi puţin cu privire la astfel de situaţii comparativ cu situaţia din SUA.


Gene Pratter: Nu cunosc suficient de bine legislaţia din România, aşadar nu vă pot oferi un răspuns referitor la România. Şi în SUA, avem uneori dispute între ramura executivă, care la noi realizează urmărirea în justiţie, ramura legislativă (Parlamentul) şi cea judiciară. Sunt oarecum frecvente situaţiile în care una dintre ramuri se confruntă cu o alta. Uneori procurorul doreşte informaţii din partea ramurii legislative, sau ramura legislativă doreşte informaţii de la ramura executivă, pentru că ramura legislativă desfaşoară o anchetă. Există situaţii în care acestea refuză să coopereze, generînd polemici publice cînd una dintre ramurile guvernului nu răspunde cererii de furnizare de informaţii prin citaţie. În astfel de cazuri, cînd există dispute între ramura legislativă şi cea executivă, una dintre ele apelează la ramura judiciară şi solicită fie protecţie împotriva cererii de informaţii, sau un ordin judecătoresc de punere în aplicare. Hotărîrile ramurii judecatoreşti sunt aproape întotdeauna respectate. Aşadar, cînd judecatorii soluţionează în sfîrşit disputa dintre ramurile executivă şi legislativă, hotărîrile lor sunt de obicei respectate. Uneori are loc o negociere, una dintre părţi face mici compromisuri şi cere mai puţine informaţii. Noi încercăm să fim mediatori în aceste dispute, mai ales în cele de natură politică pentru că publicul nu tolerează disputele mari dintre ramurile guvernului. În multe cazuri, soluţia se obţine prin compromis. Unul dintre lucrurile pe care le-am discutat în cursul vizitei mele în Bulgaria şi România, este importanţa medierii în sistemul judiciar american.


Rep: Ne puteţi oferi mai multe detalii despre procedura de ridicare a imunităţii unui membru al Congresului SUA? Să luam un exemplu concret. Şi in SUA există membri ai Congresului acuzaţi sau anchetaţi de procurori. Să presupunem că un procuror doreşte arestarea unui membru al Congresului. Este aceasta o procedură simplă?


GP:Există foarte puţine situaţii în care funcţionează imunitatea. Nu există nici un fel de imunitate în cazul acuzaţiilor de abuz. Arestarea propriu-zisă nu se face foarte rapid decît în cazurile de infracţiuni violente. Este neobişnuit ca un membru al Congresului să fie arestat şi luat din Congres pentru acuzaţii de corupţie. Li se spune că sunt anchetaţi de către procurori, dar nu sunt arestaţi. Să presupunem însă că după anchetă, procurorii consideră că au suficiente dovezi pentru a începe urmarirea penală a unui demnitar. Se pregateşte un rechizitoriu, iar acel membru al Congresului care este vizat trebuie să meargă în instanţă pentru a fi informat oficial că s-a început urmărirea penală. Apoi este liber să plece pentru a-şi pregăti apărarea. În cazuri mai rare ajung în închisoare.


Rep: După începerea urmăririi penale, îşi păstrează funcţia?


GP:Este posibil şi acest lucru se întîmplă de obicei. În cazurile în care probabil ştiu că vor pierde, îşi dau demisia şi fac o declaraţie publică, anunţînd că vor să scutească publicul de un scandal.


Rep: V-am întrebat pentru că în România am avut situaţii extreme. Fostul prim-ministru a rămas în funcţie după ce procurorii au prezentat oficial acuzaţiile de corupţie şi chiar după ce dosarul său a ajuns în instanţă. Această practica este des întîlnită în rîndul politicienilor români, care rămîn în funcţie şi refuză să demisioneze.


GP: Înţeleg de ce orice politician acuzat de adversari nu ar dori să demisioneze imediat, pentru că acest lucru poate deveni foarte intimidant şi manipulator. În acelaşi timp nu este bine pentru cetăţeni ca guvernul să fie condus de multe persoane asupra cărora planează acuzaţii de corupţie. Acceptabilitatea culturală a acestui fapt este, cred, greu de înţeles.


Rep: Este greu de înţeles în SUA, dar usor de înteles în România.


GP: Poate, nu ştiu.


Rep: Da, pentru că poate aţi aflat, relativ recent am avut ceea ce am putea numi o revoluţie anticorupţie. Multi oameni, mii, au ieşit în stradă protestînd împotriva corupţiei.


GP: Protestele publice paşnice sunt probabil cea mai productivă modalitate de a începe schimbarea practicilor considerate acceptabile. Alegerile libere, democratice, sunt probabil cel mai bun instrument de schimbare, deşi schimbarea se produce lent.


După cum spune judecătoarea Gene Pratter, arestarea unui congresman este o excepţie, ancheta şi judecata făcîndu-se în libertate! Chiar după întocmirea Rechizitoriului, congresmanul este lăsat liber „pentru a-şi pregăti apărarea”! Şi, adaugă domana judecător, „în cazuri mai rare ajung în închisoare”.


Constatăm deci o mare diferenţă între ceea ce spune un judecător din SUA şi mesajele unor oficiali americani pe care le transmit în România, unde salută arestările politicienilor ca un semn de bună funcţionare a Justiţiei!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ion Spânu 1818 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.