Băsescu îşi vede de drum, călare pe coaliţia guvernamentală PDL-UNPR-UDMR-celelalte minorităţi (care ştie de frică, dovedindu-se mai unită ca niciodată sub un premier adus de la serviciile secrete), „i se rupe" de opoziţia din stradă sau de cea parlamentară. Are ajutorul FMI et comp. să implementeze dezastrul până la capăt, vânzând pe nimic şi ce n-a fost desfiinţat sau vândut în scumpa noastră ţărişoară (acum, mineritul de cărbune şi apoi companii din domeniul energetic, plus Poşta şi Tarom, de exemplu), e ordin de la Împărăţie să fie pusă cu totul la pământ România? Sigur, trebuie să plătim de anul acesta 2 miliarde de euro, rată la cele 20 de miliarde împrumutate, din ce vindem? De unde bani? Economia nu acoperă nici măcar cheltuielile cu salariile şi pensiile. În timp ce în Grecia acelaşi FMI et comp. iau măsura... draconică de austeritate de a tăia salariul minim la... 750 de euro (aţi citit bine, euro; nu mai puţin), în România suntem anunţat că nu sunt bani să mărim la 750 de... lei (aţi citit bine, lei!) acelaşi salariu minim. Bineînţeles, puterea în Grecia ştie de frica protestatarilor.

A trecut o lună de când protestatarii din Piaţa Universităţii şi din ţară scandează degeaba „Jos Băsescu!", perceput ca rău esenţial. În timp ce opoziţia din Parlament protestează prin boicot (încă nu se ştie cum va funcţiona Senatul). Nu m-aş mira să revină în ţară Victor Ponta din SUA (plecat pe mâna Ambasadei SUA din Bucureşti, prietenă a regimului Băsescu) cu ordinul expres să colaboreze din considerente de interes naţional (pentru stabilitatea mult invocată pe plan intern) cu noul guvern al lui Băsescu şi să se întoarcă PSD (fără PNL), spăşit, în Parlament, eventual să salveze aparenţele, să susţină din umbră actualul guvern, dacă nu pe faţă, fiindcă şi aşa nu mai e mult până la alegerile locale şi parlamentare la termen. Doar nu întâmplător Băsescu a anunţat împăciuitor că a identificat „7 puncte comune între programul de guvernare al actualului Executiv şi cele 15 enunţate de Victor Ponta în plen, la investirea noului premier M.R. Ungureanu". Mă tem că Băsescu a lovit din plin, prin numirea stupidului M.R. Ungureanu, prietenul secret al lui Ponta, direct în PNL şi Crin Antonescu, şi că salvarea USL nu mai depinde de evoluţia luptelor politice de la noi, ci de comanda SUA. Sper din toată inima să nu avem chiar un muţunache în persoana „Pontacului", cum aud că i se spune mai nou şi că USL va supravieţui şi presiunilor SUA. Personal, nu mai am încredere în Ponta (şi, sincer, n-am nici o explicaţie de ce sunt permanent dezamăgit de trădările din interiorul PSD, ele intră în istoria lui postcomunistă ca regulă; cu mare greutate am înghiţit uniunea PSD cu PNL, dar am acceptat că nu e altă soluţie să fie înfrânt Băsescu şi că liderul Crin Antonescu a dat o lovitură prin apropierea PSD de PNL, nelăsând PSD să se apropie de PDL). Pentru mine e clar că PSD nu mai vrea să stea în opoziţie, că baronii sunt tot mai flămânzi. Deşi e aberant să facă azi greşeala să se desprindă de PNL, când USL are 60 la sută în sondaje (mă tem că după discursul prietenos cu M.R. Ungureanu al lui Ponta, USL va fi penalizat nu numai de electoratul PNL, ci şi de cel al PSD; o următoare gafă a lui Ponta făcută în contra USL va pune capac majorităţii la care visează USL). Pe de altă parte, PSD se lăuda de curând că e cel mai mare partid din ţară (aşa e, cu o logistică aproape militarizată) şi probabil are sondaje secrete în care PSD e cotat câştigător şi singur, ex-USL. În definitiv, după alegeri PSD poate forma o majoritate parlamentară liniştit cu PPDD (sau cu PDL), nu cu PNL (dacă se rupe de PNL).

Sunt simple supoziţii, ar fi prea mult (chiar şi pentru o viaţă politică balcanică, detestabilă, compromisă cum avem noi) să se rupă USL taman înaintea alegerilor locale, când deja sunt numiţi candidaţii – şi pe care USL e convinsă că le va câştiga cu 60 la sută. O defectare a lui Ponta acum l-ar obliga chiar la demisie din fruntea PSD. Ce trebuie avut cu adevărat în vedere în acest an electoral e posibila reabilitare a PDL, mizând pe mintea scurtă a românilor. Întoarcerea la partid a liderilor PDL (până acum confundaţi cu premierul şi miniştrii cei mai detestaţi), special pentru a pregăti alegerile parlamentare, şi anunţarea creşterii PDL de la 15 la sută, cât are acum, la 30 la sută, cât anunţă că va avea PDL în noiembrie, ar trebui să fie un semnal. Există un nucleu dur al electoratului pro-Băsescu care votează oricum o fi cu PDL, asta înseamnă că PDL nu poate să cadă mai jos de 15 de sută... De unde să ia USL electorat, dacă nu de la PDL? Tot de la PDL (şi de la nehotărâţi), însă, ar trebui să ia electorat şi PPDD. Dar dacă PDL se întoarce la 30 la sută, cum promite (fie şi prin falsificarea alegerilor) e o problemă pentru majoritatea USL, care şi aşa pierde electorat frustrat în contul UNPR.