„Planul Valev” al Uniunii Europene

Primul pas al acestui plan a fost distrugerea Iugolsaviei, unde socialismul a dovedit viabilitate, modelul economic titoist armonizându-se cu forme de capitalism. Sub Tito un milion de sârbi au fost plecaţi în Germania la muncă. Iugoslavia anilor ’80 era o mare provocare pentru Europa. Începuse să dea randament. Nu avea şomaj. Era un model aparte şi le stătea în gât decidenţilor europeni. Cehoslovacia a fost desfăcută pentru a nu fi puternică. Iar acum urmează pasul al II-lea al planului: slăbirea statelor mici prin împrumutare şi creditare. Statele slabe vor trăi numai din împrumuturi şi nu vor mai reuşi să dea înapoi banii împrumutaţi. Este o formă de neocolonialism care nu mai este făcută în Africa, ci în buricul Europei. Nu erau aristocraţii moldo-valahi, pentru guvernantele britanice, nişte „white-niggers”, chiar dacă plăteau bine? Cel puţin aşa a înregistrat beletristica românească fenomenul.

Revenind la actualitate, cel mai puternic decident al Germaniei, Angela Merkel, a sugerat ca statele slabe economic ale Europei, care nu-şi mai pot plăti datoriile, să fie administrate de o putere colectivă a marilor puteri europene, adică aceste ţări să-şi piardă independenţa economică. Ţările din Balcani, de pildă, vor fi administrate de marile puteri şi uite aşa România se va întoarce la stipulaţiile Convenţiei de la Paris din 1858. Sau la prevederile Tratatului de pace de la Paris din 1856, care au pus capăt războiului Crimeei. Şi tot aceste puteri europene vor dicta ce tip de industrie să dezvoltăm sau mai bine zis să nu dezvoltăm pentru a nu le face concurenţă. Vom deveni o masă manevrabilă prin angrenajul consumerismului în schimbul libertăţii. Proiecţia „cordonului sanitar” creat de secolul XX pentru Europa Orientală revine în actualitate. Ce este mai înfricoşător este că, şi din perspectivă rusească, această parte de Europă nu semnifică altceva decât un spaţiu de protecţie şi de filtru sanitar. CAER şi Tratatul de la Varşovia nu au reprezentat altceva.

De peste două sute de ani substanţa economică şi biologică a poporului român a fost serios ameninţată atât de războaiele mondiale cu extensiile lor ideologice, cât mai ales de răzmeriţele interne – „facţiuni politicastre ambiţioase aflate la remorca sau în solda directă şi deseori – indirectă a marilor puteri”. Şi aceasta se întâmplă pentru că broscoiul politic român se umflă pentru a ajunge boul din fabula nemuritoare, neavând remuşcări că-i piere astfel poporul, pe care vrea să-l reprezinte. Dar şi poporul stă şi priveşte inacceptabil de pasiv la propria-i moarte, deşi în faţa lui călăii rânjesc satisfăcut.

Ţările care nu vor fi în stare să-şi plătească creditele, şi neavând o economie fezabilă, vor ajunge să plătească în natură: grecii cu insulele, bulgarii cu litoralul iar noi cu Delta Dunării şi Munţii Carpaţi. Nu demult, Dan Voiculescu insista să concesionăm Delta Dunării străinilor, pe o sumă derizorie, pentru a scoate, chipurile, România din criză. Broscoiul politic îşi calculase probabil comisionul suculent. Prin alte culturi astfel de broscoi politici sunt spânzuraţi în copaci.

În momentul de faţă, ne place sau nu, România are un satut de semi-colonie iar broscoii politici se fac că nu înţeleg. Ce este semi-colonia? Semi-colonia înseamnă „cvasi-autonomie politică şi depedenţă economică”. În cazul Rompetrol de pildă, statul român nu a reuşit să devină acţionar majoritar în ciuda nerespectării termenilor contractuali de către investitorii kazahi. Şi este o bătălie pierdută, tipică pentru statutul de semi-colonie. Pentru ca o ţară să nu fie în dependenţă de capitalul străin, „trebuie ca procentul de investiţii în industrie şi bancă să fie trecut de 50%. După cum într-o întreprindere sau într-o bancă un capitalist nu poate dicta dacă nu are un pachet de acţiuni de minimum 51%, tot astfel şi o ţară nu poate fi considerată ca ieşită din starea de semi-colonialitate dacă nu are un capital bancaro-industrial autonom” (Petre Pandrea).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Adrian Majuru 530 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.