„Almanahul oamenilor de la noi” sau al nostru, al tuturor

Un adevărat eveniment este apariţia de ultimă oră a almanahului „Contrapunct din Orăştie. Almanahul oamenilor de la noi”, coordonat de Dan Orghici şi Petru Romoşan, editat de ASOCIAŢIA de PRESĂ „VORBA DIN ARDEAL”, cu o copertă realizată de Editura Compania din Bucureşti. Într-un cuvânt introductiv, „ţăruzarul” (de la ţeruză = creion, condei) cum se autodefineşte Dan Orghici, acesta explică numele „Almanahul oamenilor de la noi” ca fiind o reactualizare a almanahului apărut în 1911 sub îngrijirea studentului în filozofie de atunci, Sebastian Bornemisa, într-o epocă, deci, în care Orăştia, ca tot Ardealul de altfel, gemea sub călcâiul opresorului ungar, în preajma izbucnirii Primului Război Mondial. Contextul acelei epoci explică de la sine scopul vechii apariţii româneşti pe plaiurile Orăştiei, după cum explică această apariţie, oarecum subînţeles, contextul de acum, acela al strădaniilor înverşunate ale unui extremism maghiar de tristă amintire resuscitat de câţiva ani încoace sub oblăduirea nu numai a guvernanţilor ţării vecine, dar şi a preşedintelui nostru, sforar în al politichiei de supravieţuire, mare amic cu Viktor Orban şi Laszlo Tökes, alţi sforari, dar în domeniul lor predilect, refacerea Ungariei mari şi demolarea prevederilor Trianonului. Aceste eforturi au fost de altfel încununate de succesul rezoluţiei maghiarului Ferenc Kalmar (PPE), adoptată recent în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, prevăzând (doar ca recomandare, din fericire) încurajarea mişcărilor pentru autonomie şi drepturi colective ale minorităţilor etnice pe teritoriul statelor UE.

„Pornind de la un nucleu dur orăştian – ne spune prefaţatorul –, prin cercuri concentrice, se adună valori din comitat, din Transilvania, din toată românimea şi din exil, valori umaniste, economice şi politice.”

Astfel se explică prezenţa în acest almanah „de la noi” a unor semnături care au mai puţine (sau deloc) legături cu ţinuturile din împrejurimile Orăştiei, pe lângă cele aparţinând unor personalităţi legate de acestea, cel puţin ca obârşie. E demn totodată de semnalat faptul că sunt găzduite aici nu numai texte ale contemporanilor noştri, ci şi altele prezentând sau aparţinând tuturor timpurilor, începând de la Nicolaus Olahus, prietenul lui Erasmus. Iată, selectiv, şi o listă de nume adăugată celui mai sus pomenit: Ion Budai-Deleanu, George Bariţiu, Andrei Farago, Octavian Goga, Octavian C. Tăslăuanu, Ilarie Chendi, Liviu Rebreanu, Ion Agârbiceanu, Sextil Puşcariu, Ion Scurtu, Cezar Boliac, Al. Macedonski, George Enescu, Părintele Arsenie Boca, Păstorel Teodoreanu, Constantin Brâncuşi, Principesa Ileana, Ion Raţiu, Radu Stanca, D.R. Popescu, Adina Kenereş, Cornel Nistorescu, Petru Romoşan, Gheorghe Grigurcu, Regele Mihai I, Radu Ulmeanu, Nichita Danilov etc.

Ca preocupări tematice, „Almanahul oamenilor de la noi” este de asemenea extrem de divers, deşi, în prim-plan este românismul, ca istorie şi realizări, vechime, continuitate şi perspective. Debutul este semnat de Adina Kenereş, care vorbeşte despre „Dacul din viaţa unui geniu”, geniul fiind David, „un uriaş între pictori”, iar dacul, cel de pe Columna lui Traian, pe care artistul francez a studiat-o în amănunţime. Urmează, firesc, un articol (nesemnat, dar bine documentat şi deosebit de interesant) despre „Istoria orăştiană”. În continuare, texte şi autori din vechiul Almanah, model şi, astfel, sursă a celui de faţă. Un amplu reportaj despre Orăştie e semnat de Cornel Nistorescu, crescut şi şcolit în oraşul în cauză. Despre originile orăştiene vorbeşte şi Petru Romoşan, într-un interviu reprodus din revista „Tribuna” – cea de astăzi, desigur.

Nici politica nu e lăsată deoparte, o personalitate importantă, deşi extrem de controversată, cea a lui Petru Groza, fiind analizată pe larg de Mircea Maliţa şi Dinu C. Giurescu. O rubrică aparte, intitulată „Politica zilei”, cuprinde texte semnificative semnate de Andrei Mureşanu, George Bariţiu, Octavian Goga, Iosif Vulcan, Nae Ionescu şi Dimitrie Gusti.

În fine, avem texte de şi despre scriitori, şi iată alte câteva nume, pe lângă cele deja amintite: Traian T. Coşovei, Ion Scorobete, Valentin Protopopescu, Geo Galetariu, Alexandru Vakulovski, Ştefan Doru Dăncuş şi alţii, alături de scriitorii din Orăştie: Ileana-Lucia Floran, Isabela Nicoară, Silvia Beldiman, Terchet Narcis Dorel şi Adrian Chira.

În concluzie, este vorba de un succes nu numai pentru Orăştie şi împrejurimile ei, ci pentru o sferă mult mai largă de cititori de limbă română, din ţară şi de dincolo de fruntariile ei. Aşteptăm şi următoarele ediţii cu acelaşi interes, la Orăştie şi în orice alt centru al spiritualităţii româneşti.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.