Carnavalul este singura festivitate care se celebrează în întreaga lume. Fiecare loc are identitatea sa, îşi are carnavalul său.

Insula care dansează

Am putea spune că fiecare sătuc sau orăşel din Sardinia îşi are propriul carnaval. Fiecare teritoriu din insulă conservă tradiţia unui obicei ancestral şi o atmosferă ritualică. Măştile simbolizează relaţia dintre om şi animal, lupta omului cu natura şi forţele magice. Fiecare mască are un simbol, iar în ultima zi, toate sunt strânse şi arse pe un rug.

Carnavalul a început în Sardinia

Ca în timpul turnirurilor ecvestre, călăreţi în galop, pe ritmurile tobelor, în costume de epocă, aduc în prim-plan cel mai coregrafic carnaval, cel sard. Publicul aclamă. Totul se întâmplă la Sartiglia di Oristano, eveniment care aduce cu sine fascinaţia timpurilor de odinioară, acelea al cruciaţilor şi al turnirurilor cavalereşti. Carnavalul îşi are rădăcinile în Evul Mediu şi debutează în 16 februarie, începând cu un ritual solemn. Tobele acompaniază atât măştile, cât şi călăreţul aflat în cursă. Acesta îşi scoate spada şi salută. La fiecare dintre aceste turniruri participă 120 de călăreţi îmbrăcaţi în costume de epocă, purtând măşti albe. Se încrucişează spadele şi astfel începe cursa în căutarea aşa-zisei prosperităţi. Caii, ca şi călăreţii, sunt împodobiţi cu funde, mărgele, harnaşamente bogat ornamentate cu clopoţei, flori, diverse piese decorative.

Carnaval din Sardinia, Oristano

Într-o altă localitate, la Ottana, carnavalul îşi are rădăcinile în lumea sardă arhaică, evidenţiind valorile unei culturi agro-pastorale. Măştile descriu personaje, roluri şi situaţii campestre, cu obiceiuri legate de arat, semănat, cules, de creşterea animalelor. Ele includ figuri animaliere precum porcul, capra, berbecul...

Călăreţi şi cai împodobiţi de sărbătoare în Sartiglia di Oristano

Unii dintre participanţi sunt îmbrăcaţi cu piei de oaie şi au faţa acoperită de măşti de lemn cu coarne, dansează într-un ritm cadenţat, din când în când se opresc pentru a înscena o revoltă. Măştile cu capete de porc sau de măgar, de căprioară sau de cerb sunt şi ele prezente în lumea carnvalului. Bărbaţi şi femei, "Sas Mascaras Serias", în ritmuri de dans, îmbrăcaţi excentric, acoperiţi cu feţe de masă reprezintă spiritul goliardic al existenţei. Carnavalul cu măştile sale durează câteva zile, în acompaniamentul instrumentelor muzicale specifice, precum "s'orriu", un cilindru din piele de animal care produce un sunet prelung ce sperie până şi animalele.

Carnaval etnic la Ottana, în Sardinia

Carnavalul de la Ottana îşi are rădăcinile în cultura ţărănească, iar reprezentaţiile vieţii rurale se încrucişează cu ceremoniile vechi care fac referire la Dyonisos, cel care renaşte în fiecare primăvară. Acest carnaval ar putea fi numit şi după cultul neolitic mediteranean, "al taurului", simbolul forţei şi vitalităţii

Carnaval în Sardinia

Un alt carnaval, considerat foarte vechi în Sardinia, este cel care poartă, după măştile sale, denumirea de "mamuthones". Oamenii au faţa acoperită de o mască neagră, îmbrăcată cu blănuri închise la culoare, iar alţii au veşminte roşii şi măşti albe. Este, de fapt, tot o sărbătoare agrară, din regiunea Mamoiada.

Care de înălţimea zgârie-norilor la Rio de Janeiro

Carnavalul de la San Gavino Monreale este una dintre sărbătorile cele mai populare din Sardinia, la care participă mii de persoane venite din împrejurimi pentru a se bucura de spectacole şi de etalarea măştilor, dar şi de bucatele specifice locului. Simbolul lui este capra. Este amintirea unui rit sacrificial. Carele devin adevărate scene mobile în care se întâmplă totul, iar seara sunt luminate în zeci de culori. Multe dintre obiceiurile din Sardinia seamănă cu cele de la noi, iar costumele şi accesoriile completează recuzita în ambele zone.

Carnavaluri fierbinţi între Caraibe şi America Latină

Pernambuco

Carnavalul din Brazilia, mai mult decât oriunde, e un adevărat moment de bucurie al sărbătorii colective. Pe străzi, în cluburi, se respiră o veselie contagioasă care invită lumea să coboare în stradă pentru a lua parte la eveniment, pentru a admira defilările carelor de carnaval, printre care şi cel al "Cocoşului de Madrugada", la care asistă peste un milion de participanţi. În Pernambuco, dar şi la Olinda, pitorescul oraş brazilian, toată lumea se mişcă în ritmurile frenetice ale dansurilor, amestecându-se printre personajele cu măşti şi păpuşile gigantice care defilează în centrul oraşului.

Demonstraţia şcolilor de samba la Rio

Rio de Janeiro este cel mai cunoscut dintre carnavalurile braziliene. Îşi are originile la începutul secolului al XIX-lea, când burghezia importă din Europa moda balurilor şi a sărbătorilor mascate, în vogă la Parisul acelor ani. Momentul "clou" este cu siguranţă defilarea şcolilor de samba, deoarece acest dans este expresia sufletului brazilienilor. Demonstraţiile încep în jur de 8 seara şi ţin până dimineaţa, iar o mulţime de alte evenimente colaterale animă oraşul. "I Blocos" sunt grupuri de persoane legate de un cartier al oraşului, care defilează cu tobe, însoţite de balerine, în rochii vii şi colorate. Să mai amintim marile baluri de la "Copacabana Palace".

Dansatoare pe Sambadrom, la Rio

Carnavalul din Rio este probabil sărbătoarea cea mai faimoasă din lume, pentru că este trăit cu o extremă pasiune şi bucurie de către toate şcolile de dans care evolueză pe care impunătoare, în costume strălucitoare, cu paiete şi pene, în paşi de samba, colorând faimosul sambodrom. Muzica, folclorul şi culorile invadează străzile oraşului. Sărbătoarea a fost împrumutată de la europeni, francezi, spanioli şi portughezi, în timpul dominaţiei coloniale şi a sclavagismului african şi, astfel, tradiţiile vechiului continent s-au amestecat cu cele ale Africii şi ale Indiilor americane. Rezultatul este un încântător spectacol mixt de superstiţii, religii, muzici, dans, măşti, care, an după an, continuă să ne surprindă.

Marea şcoală de la Sambadrom

Nu există o altă sărbătoare mai democratică şi fără bariere precum carnavalul, în care, măcar pentru o zi, fiecare poate face ceea ce vrea, alături de ceilalţi fără nicio diferenţiere.

În Caraibe, carnavalul străzilor este foarte amuzant, fiind organizat în insulele Bahamas, Junkanoo, Sita...

Carnavalul de la Trinidad Tobago este vioi, sălbatic şi colorat, cu lungi defilări de-a lungul străzilor din Port of Spain, în acompaniamentul ritmurilor de calipso, urmate de stil band, de caracteristicile orchestrale ale tobelor fabricate din bidoane de benzină.

Trinidad Tobago

La o înălţine de peste 3.700 de metri, Oruro, oraşul bolivian, se transformă timp de o săptămână într-un faimos carnaval la care participă întreaga populaţie, care este în acelaşi timp protagonistă şi spectator, între dansul diavolilor şi al îngerilor, conduşi de mii de bolivieni cu măşti, care simbolizează întâlnirea dintre bine şi rău.

Culoare şi veselie la Rio

În insula Trinidad, la ora 4 dimineaţa, între 7 şi 8 martie, pe străzi se revarsă mii şi mii de persoane în ritmul soca (soul calypso), acoperite de ciocolată, nămol, ulei şi vopsele de toate culorile. "J'ouvert" inaugurează zilele de sărbătoare încălzind atmosfera, oamenii îmbracă costume de la diavoli la îngeri şi mână în mână dansează în ritmul carnavalului nebun. Dacă ne oprim în insula Aruba, observăm că aici se celebrează cel mai lung carnaval, care a început la 1 noiembrie la ora 11, cu parade şi concursuri pentru travestiul cel mai reuşit, destinat serbărilor de stradă, apoi sunt aleşi regina carnavalului şi Regele Momo, reprezentat de o păpuşă gigantică ce salută anul care vine.

Dansatoarele de samba se pregătesc de carnaval

În carnavalul dominican, tradiţiile păgâne se amestecă cu cele creştine, Europa cu Africa şi graniţele celebrărilor se confundă într-o bizară dimensiune spaţio-temporală în care domneşte Diavolul Cojuelo. Este o mască faimoasă în Republica Dominicană, colorată şi cu un mantou plin de oglinzi, nasturi, clopoţei, cu o mână gigantică din fibre vegetale care binecuvântează persoanele pe care le atinge. Între baluri, parăzi şi sărbători se întâlnesc şi personajele iubite de copii, precum o găină îmbrăcată într-o rochie cochetă, cu un coş în mână şi o umbrelă de soare, însoţită de mama sa, care caută disperată dulciuri pentru cei mici.

Panama, senzualitate şi business

Defilare de care în Panama

Care alegorice, de înălţimea unor zgârie-nori, defilează, purtând reginele frumuseţii, îmbrăcate în vechi costume tradiţionale, devenite acum cât mai sexy. Şcolile şi instituţiile publice rămân închise timp de 4 zile. Mii şi mii de persoane se abandonează ritmurilor, sub jeturi de apă colorate, numite "mojaderas", bine venite pentru că temperaturile în aceste zile scad rareori sub 30 de grade. Peste 300.000 de persoane sunt aşteptate la această celebrare, al cărei obiectiv principal este de a fi la înălţimea rivalilor brazilieni.

Dansatoare de samba de la Grande Rio

În centru se află frumuseţea feminină, Regina Carnavalului fiind însoţită de două principese, splendide şi ele. Anul acesta, sceptrul a mers la o superbă tânără de 18 ani, Estefania Mora, care a fost aleasă să participe la concursul "Miss Univers". O sărbătoare cu un mixt de ingrediente, religiozitate şi senzualitate. Un DJ incită lumea să strige: "Eu cred în Dumnezeu". Apoi, scăzând tonul: "Spuneţi-mi că vă face plăcere să faceţi dragoste". Toate, în timp ce crucifixurile curg pe generoasele decolteuri ale femeilor cu măşti. Carnavalul din Panama, mai ales, este un melanj de sunete şi dansuri: salsa, merengue, reggae, bachata până la rock-ul american în versiune latino. Dar cel mai mult, Festivalul din Panama semnifică o îmbinare a senzualităţii cu businessul.

Fantasticele costume ale şcolilor de samba

Revista "The Economist" compară Panama cu Singapore, cu New York şi cu Dubai. Natura oferă 3.000 de kilometri de coaste de-a lungul celor două oceane şi o infinitate de parcuri. Guvernul a oferit mai mult de două milioane de dolari pentru patru zile de sărbătoare la care se adaugă şi sponsorizările din partea unor privaţi, şi asta pentru că foarte mult, în Panama, depinde de turism, şi, de ce nu, de carnaval.

Omagiu Regelui Sportului

Regele Sportului la Nisa

Timp de 15 zile, între 17 februarie şi 4 martie, Nisa trăieşte în ritmul Carnavalului, creator de magie, care face oamenii să uite rigorile iernii sub soarele Coastei de Azur.

Tema acestui an, "Regele Sportului", este un ecou al actualităţii olimpice de la Londra, ca şi al dinamicii sportive a Nisei, a Franţei sau, în sens larg, al întregii planete. O temă universală şi federativă care va fi un omagiu adus tuturor competiţiilor din acest an.

Eveniment-far, iarna, pe Coasta de Azur, unul dintre cele mai vechi carnavaluri din lume, propune spectacole de neuitat între 17 februarie şi 4 martie.

Carnavalul din Nisa

Nisa este leagănul carnavalurilor franceze. Aici a fost organizat primul concurs carnavalesc în secolul al XIII-lea, iar de-a lungul timpurilor a reuşit să-şi menţină propria reputaţie graţie spectacolelor extraordinare care l-au făcut să devină unul dintre cele mai strălucitoare din lume. Parade monumentale şi colorate defilează zi şi noapte, fiind animate de peste 1.000 de muzicieni şi balerini proveniţi de pe întreg mapamondul.

Defilările carnavaleşti, a căror măreţie este accentuată de decorurile gigantice din Piaţa Massena, se compun din 20 de care care vor spune, anul acesta, povestea "Regelui Sportului". Carele de carnaval defilează în culorile strălucitoare în care sunt incluse artele străzii şi grupurile muzicale. Ele sunt în acest an deosebit de voluminoase şi mecanizate, cu înălţimi între 8 şi 20 de metri.

Invitat de onoare la Festivalul de la Nisa, Leul - Regele sportului, dar şi Marea Britanie

Într-un spaţiu unic, pe "Promenade des Anglais", elegantele bătăi cu flori sunt o componentă nelipsită a Carnavalului. Pe carele decorate cu cele mai frumoase aranjamente florale se află personaje îmbrăcate în costume extravagante.

Fiecare carnaval este o producţie originală efemeră. Identitatea vizuală va fi asigurată de desenatori colaboratori ai marilor ziare internaţionale, martori privilegiaţi ai timpului lor, artişti cunoscuţi ai culturii locale, creatori din agenţii de publicitate. Să fii meşter de carnaval nu este o meserie, ci o pasiune, o vocaţie. Vastul atelier în care lucrează aceşti artizani, numit "Casa carnavalului", se transformă într-un loc magic pentru câteva luni. Dacă procedeele, tehnicile şi materialele noi au permis mecanizarea şi modernizarea subiectelor, principiile fundamentale de fabricare a carelor, a măştilor de mari dimensiuni sunt aceleaşi ca la începuturi.

Flori peste flori la Nisa

În 1876, Andriot Saetone a conceput bătaia cu flori pe "Promenade des Anglais". Ea se desfăşoară de atunci în acest cadru prestigios. Iniţial era vorba despre schimburi de flori, transformându-se, treptat într-un adevărat spectacol. Organizate iniţial pentru a-i distra pe primii turişti, "gotha" europeană, bătăile cu flori au fost menţinute pentru a onora munca producătorilor locali, atât de dragi scriitorului botanist Alphonse Karr.

Care carnavaleşti gigantice

80% dintre florile folosite sunt de provenienţă locală. Carele decorate cu flori defilează pe "Quai des Etats Unis" şi "Promenade des Anglais" şi Boulevard de Lavandou". De pe fiecare car, manechine costumate lansează publicului de la 80 la 100.000 de flori.

Locul emblematic al Carnavalului, Piaţa Massena, este şi punctul de pornire a unei promenade în jurul Parcului Albert I. În piaţă, animaţiile vizuale sunt proiectate pe mari ecrane. Seara, toate carele sunt iluminate, ca şi întregul centru al Nisei.

Elevii şcolii de samba

Costumele se nasc în ateliere speciale pentru că vorbim despre modele unice, create ca şi cele pentru teatru. Nisa exportă în toată lumea acest know-how al eleganţei, al frumuseţii şi al fascinaţiei "Bătăliilor cu flori". Realizările florale reprezintă desigur o muncă îndelungată şi meticuloasă a maeştrilor artei şi florarilor.

Carnavalurile cele mai nebune

Dansuri, culoare, ritm cu Şcoala de la San Clemente din Rio de Janeiro

Pentru că toate carnavalurile se termină în 8 martie, ele s-au impus ca un topos şi ca un laborator al paradigmei femininului.

Pasională şi spirituală este femeia Carnavalului din Canare, singurul care a reuşit să reziste în perioada franchistă. Carnavaluri se ţin şi în Tenerife şi Lanzarote, iar în Las Palmas are loc o gală cu încoronarea "Reginei Anului".

Carnaval Brazilia

Exuberantă este şi femeia din Elveţia, unde carnavalul începe printr-o paradă magică, la ora 4 dimineaţa, pe străzile întunecoase şi adormite care se umplu la un moment dat de măşti luminate, de lanterne, cu felinare uriaşe care pleacă din centrul oraşului Lucerna şi ajung la Munsterplatz. Tirolul găzduieşte "Schemenlaufen" (Izgonirea fantomelor), o paradă de costume cu cingători de care sunt agăţate specificele clopote elveţiene, cu aşa-zisele măşti de iarnă, cu flori artificiale, pene, bile de tinichea şi oglinzi, care le fac să strălucească puternic. Deşi începe în linişte, "Fasnachts" nu are nimic de invidiat faţă de carnavalurile latine pline de culoare, dar apoi oamenii din oraş intră într-un fel de delir contagios, pe muzica tobelor, exploziei de alămuri, fluierelor şi tilincilor. Parada de culori e incredibilă, imaginaţia dezlănţuită.

Carnavalul brazilian

Formaţiile de "guggen music" se întrec să ofere melodii care mai de care mai în vogă şi mai ritmate, de la muzica tradiţională, trecând prin muzica de film, ajungând până la Beatles. Copiii vin şi ei pregătiţi de carnaval, cu pene de indieni sau urechi de iepuraşi, cu nasuri roşii de clovn. Costumele sunt ele însele o adevărată paradă de inventivitate. Tot în Elveţia, la faimosul Carnaval de la Ticino, este purtat prin oraş Regele Rabadan, căruia i se înmânează cheile oraşului, cu marele cortegiu al măştilor, urmat de paradele de muzici şi de majorete.

Carnaval medieval la Dusseldorf

În inima Germaniei îşi dau întâlnire ideile cele mai năstruşnice între Köln şi Düsseldorf, unde carnavalul şi-a câştigat denumirea de "cel de al cincilea anotimp". Aici sărbătorile încep din 11 noiembrie şi culminează cu parada măştilor. Se spune că sunt cele mai vesele din Europa. La Köln, fetele pot tăia cravata oricărui bărbat pe care îl întâlnesc şi au voie să sărute pe cine vor, iar din spectaculoasele care ce defilează pe străzi sunt aruncate dulciuri şi flori (140 de tone de caramele, peste 700.000 de pachete de ciocolată, peste 300.000 de buchete de flori). Personajele principale sunt Prinţul Marcus, Bauern Thorsten şi tânăra Olivia. La Aachen se acordă "Medalia împotriva mutrelor serioase", care răsplăteşte persoanele publice cu chipuri vesele şi reprezintă cea mai mare onoare pe timpul carnavalului. La Meinz, participanţii la carnaval se lansează în comentarii politice, realizând caricaturi ale guvernanţilor din lumea întreagă. La Düsseldorf, femeile se dezlănţuie într-o costumaţie care imită uniformele bărbaţilor, carnavalul terminându-se cu funerariile lui Hoppelitz, regele bufonilor, ce indică sfârşitul zilelor nebune ale anului. În regiunea Baden-Württemberg, există o poveste ale cărei rădăcini sunt medievale, cu defilări din măşti din lemn pictate de mână care sunt transmise din tată în fiu, de generaţii.

În Austria, carnavalul cel mai colorat are loc la Seefeld, unde nu lipsesc hainele şi măştile tradiţionale.

Ritul antic al Carnavalului

Tradiţionalul carnaval al măştilor de lemn de la Cerkno

La localitatea de schi Cerkno, din Slovenia, în fiecare an, în luna februarie intră în scenă carnavalul dens în simboluri de la 1600, cu un convoi de măşti din lemn, fabuloase, în acompaniamentul muzicii. La Cerkno, în această perioadă nu se lucrează, ci doar se pregătesc costume pentru "Domnul Carnaval". Oraşul de 5.000 de locuitori este o staţiune de schi în Alpi, faimoasă pentru pistele sale, dar şi pentru cai. Ultima modă, caii care trag schiorii. În 1950, odată cu reînceperea tradiţiilor, nu existau decât 14 măşti. De aici şi numele de "Laufarij", care însemna curierul care unea toate gruurile de măşti. Astăzi au evoluat la 25: "Pust" este protagonistul principal al sărbătorii, cu haine formate din ierburi care cântăresc 80 de kilograme şi reprezintă iarna. La sfârşitul sărbătorii el este ucis, semn că iarna se termină şi a început carnavalul. "Ta Slamnat" este omul cu costum de paie împletite şi face parte din grupul de măşti ce reprezintă vechile meserii. "Ta Terjast" este omul de in, cu un costum acoperit de franjuri şi o mască cu ochi enormi, înspăimântători. "Ta Smrekov", omul-pom, are costumul făcut în întregime din ramuri de copac. Măştile amintesc de diavoli, de berbeci şi capre şi sunt lucrate din lână, lemn de tei. Ritul începe cu "Koledovanje", un om îmbrăcat într-un veşmânt de in, care reprezenta sufletul morţilor, însoţit de omul-pom. Măştile invadează locuinţele, pieţele oraşului, conducând publicul către piaţa centrală unde au loc balurile. Încep să bată clopotele de la biserica parohială din secolul al XVII-lea, "Sveta Anna". Banchetele gastronomice acompaniază alaiul măştilor. Toată lumea dansează şi se bucură.

Pust din Cerkno

Cel mai important carnaval belgian şi cel mai vechi din Europa are loc la Binche, din regiunea Valonia, de puţin intrat în patrimoniul imaterial al UNESCO. În 6 martie, la 10 fix, 1.000 de bărbaţi şi băieţi pornesc, în costume tradiţionale, cu roşu, negru şi auriu, cu pălării cu pene de struţ şi măşti de ceară cu mustăţi răsucite şi ochelari rotunzi, cu măşti reprezentând Arlechinul, Pierrot, Ţăranul... Printre atracţiile evenimentului sunt bătăliile cu confetti şi cu portocale ale clanurilor de "Gilles". La Maastricht, participanţii la paradă etalează costume inspirate din portul Africii de Sud şi din Carnavalul de la Veneţia. Formaţii de instrumentişti care cântă intenţionat fals, numiţi şi "cântăreţii beţi", se plimbă pe străzi dansând, dar samba câştigă teren în faţa dansurilor populare.

Defilarea vestiţilor Gilles de la Binche

Defilări tradiţionale, acompaniate de dansuri şi muzică, caracterizează şi carnavalurile din Madeira, de la Santa Cruz, în Tenerife, cel mai brazilian din Spania.

La Roma, tradiţia carnavalului prevede o paradă a cailor şi cavalerilor pe Corso, până în Piaţa Navona, focuri de artificii baroce şi spectacole teatrale itinerante. La Genova are loc în acest an "Vânătoarea tezaurului ascuns", acompaniată de o mare defilare a măştilor, iar cine va reuşi să-l găsească şi să-l aducă pe scenă va fi recompensat cu un premiu special.

Tobele şi tamburinele cavalerilor mascaţi

"Carnavalul de la Fano", din regiunea Marche, de pe coasta Adriaticii, s-a născut în 1347. Este considerat carnavalul cel mai dulce, pentru că din carele ce defilează în cortegiu pe străzi se aruncă diverse dulciuri cum ar fi ciocolate sau caramele, bomboane. În centrul oraşului este construită o citadelă a ciocolatei, cu sculpturi din cacao. Să mai adăugăm muzică, baluri, delicatese şi un concurs de sărutări. În schimb, în provincia Pesaro, Urbino, se desfăşoară "Carnavalul Tartufelor", o specie de ciupercă specifică zonei, iar din carele împodobite pe dinafară cu flori se aruncă gustoasele tartufe, de neînlocuit pentru spaghetti sau rizzoto.

Parada campionilor

Impunător este şi carnavalul din Putignano, în regiunea Puglia, unde giganticele care alegorice, pictate, sunt asemănătoare unei orbite planetare, deoarece de aici vine şi apreciatul astronom Vincenzo Silvano Casulli, prolificul descoperitor al asteroizilor. Catedralele, palatele se animă şi prind culoare în timpul carnavalului. Culori, muzică, un program artistic variat, cu "Pantakin", una dintre marile companii italiene fidele commediei dell'arte, numeroase expoziţii interactive între teatru şi artele vizuale, precum cea intitulată "Armadi sensibili". Balurile cu măşti, precum cele ale preoţilor, ale călugăriţelor, ale văduvelor, ale nebunilor, ale femeilor căsătorite, ale bărbaţilor căsătoriţi, numiţi şi încornoraţi, însufleţesc atmosfera. Nu lipsesc nici săgeţile aruncate oamenilor politici.

În Boemia, un carnaval marcat UNESCO

Carnaval la Praga

Figuranţi, clovni şi saltimbanci sunt protagoniştii "Divertismentului furios", ce se desfăşoară în oraşul vechi, "Staromestske", din Praga. În Palatul Clam-Gallas, fiecare poate să-şi realizeze cu propriile mâini un costum, participând apoi la concursul pentru cea mai bună creaţie şi, bineînţeles, la "Balul de Cristal". Publicul este atras şi de Carnavalul Copiilor şi de concursul "Cea mai frumoasă mască". Cei cărora le place să se îmbrace în costume renascentiste, în stil baroc sau gotic apreciază carnavalul boemian, una dintre sărbătorile bogate şi colorate de la Praga, deoarece în această perioadă balurile se ţin lanţ, după o tradiţie de şase secole. Primul carnaval se pare că s-a născut la sfârşitul anilor 1300, în epoca suveranului Carol al IV-lea de Luxemburg.

Carul Şcolii de Samba Sao Clemente

Dar în timpul Renaşterii, aristocraţii care călătoreau în străinătate s-au gândit să-l importe. Între 26 februarie şi 9 martie, străzile din Hlinsko, zona Pardubice, se umplu de personaje mascate, de cavaleri, urşi, cai, turci şi nenumărate personaje ce se disting prin costumele purtate (frumoase - măşti roşii sau urâte - negre). Principalul eveniment este "Balul de Cristal", la care sunt obligatorii costumele de epocă. El are loc în 5 martie şi reproduce un bal din perioada barocă. O caracteristică a lui este dansul Spadelor. Celebrarea carnavalului începe cu ritul de ucidere a porcului, urmat de spectacole folclorice, cu participarea unor balerini cehi şi străini. Străzile sunt scăldate de muzicile chitarelor. Brno găzduieşte expoziţia "Baluri, dansuri şi carnaval" la Muzeul Regional, iar sărbătorile se vor încheia cu defilarea măştilor din Cesky Krumlov, pitorescul burg medieval, aflat în patrimoniul UNESCO.