Regimul de la Kiev pierde controlul bastioanelor din est

Dupa 30 noiembrie 2013, de la primele represiuni violente ale regimului ucrainean impotriva studentilor pro-europeni de la Kiev, miscarea de constestare a presedintelui Viktor Ianukovici s-a extins si catre estul tarii, adica in zona bastioanelor electorale ale puterii, cuprinzand nu numai strada, dar si mediul oamenilor de afaceri cu greutate.

La Dniepropetrovsk, un mare oas industrial situat la 400 de km de capitala, membrii miscarii ”pro-Maidan” se intalnesc in fiecare duminica in parcul Globy, in semn de sustinere fata de revoltele de la Kiev. Saptamana de saptamana, ei sunt tot mai numerosi. Pe 26 ianuarie insa, manifestatia lor a fost reprimata violent de politie, alaturi de care s-au aflat si asa-zisii ”titușki”, batausii cata sa comita orice violenta pentru a apara guvernul, in schimbul a catorva hrivne. Profitand de confuzia creata, s-au alaturat lor si membri ai galeriilor echipelor de fotbal. Cladirea guvernatorului este acum o fortareata, cu intrarea protejata de trupe speciale, cu politsiti stand dupa baricade de zapada inghetata si cu holul de la intrare plin de politisti si sarmaghimpata.

Le Monde a vorbit cu trei dintre victimele violentelor de la Dniepropetrovsk.

Victimele represiunii, păzite la spital de familie

Iaroslav este unul dintre cei cinci pacienti internati la sectia de neurologie a spitalului Meșnikova din Dniepropetrovsk, in urma represiuni de pe 26 ianuarie. La cei 20 de ani ai sai, el pare un copil. Insa pentru guvern, el este un ”terorist” care risca 15 ani de inchisoare. Acum el este liber doar pentru ca a suferit traumatismele craniene. ”Atat timp cat se afla aici, politia nu-l poate resta”, asigura medicul sef Iuri Skerbeț, care spera sa-l tin internat pe tanar timp de 15 zile.

Dupa internarea lui Iaroslav, politia a venit pentru a-i perchizitiona domiciliul si aici au gasit un drapel al partidului nationalist Svoboda – Iaroslav este student la Istorie si considera ca Ucraina este o mare natiune. Politistii au revenit apoi si ar fi descoperit explozivi. Iaroslav declara insa ca grenadele descoperite nu sunt ale lui. ”Suntem epuizati, vrem ca lucrurile sa fie la fel ca inainte”, spune mama tanarului.

Membrii familiei lui Iroslav sunt in permanenta in salonul sau. ”Nu doar pentru a-i tine companie, ci pentru a-l proteja”, dupa cum spune o prietene, mai cu seama ca s-au intamplat cazuri in care manifestantii au fost ridicati din spitalele din Kiev in ultimele saptamani.

Unii pro-europeni din Dniepropetrovsk nu au ajuns insa la spital, ci la inchisoare. Este cazul lui Vadim Șebanov, eliberat pe 31 ianuarie, dar care risca in continuare o condamnare de 15 ani pentru ”tulburare masiva a ordinii publice”. Infractiune pe care a comis-o: a incercat, impreuna cu un prieten sa vorbeasca cu reprezentantii guvernului de la Kiev, cand se afla in fata prefecturii din Dniepropetrovsk, alaturi de manifestanti.

Europa văzută de pe Nipru: homosexuali, dar și dreptul de a protesta liber

Un caz diferit este cel al lui Serghei, membru al galeriei lui FC Dniepr Dniepropetrovsk, dar si al formatiunii de extrema dreapta ”Sectorul dreapta”. A iesit in strada alaturi de prieteni pentru a manifesta impotriva guvernului si a batut multi ”titușki”. Nu a fost arestat insa se ascunde si este mereu atent sa nu fie urmarir. Declara ca a protestata abia dupa ce guvernul a adoptat cele mai dure legi impotriva protestelor, pe 16 ianuarie. ”In momentul acela, noi, radicalii, ne-am spus ca este momentul sa ne facem simtita prezenta.”

Lui Serghei, Europa ii provoaca cel mult un ridicat din sprancene. Pentru el, Europa este un continent al casatoriilor homosexuale. Cu toate acestea, el spune ca ”imi place Europa, pentru ca acolo poti manifesta in strada fara sa risti 15 ani de inchisoare.” Serghei nu are simpatii politice, iar poiliticienii din opozitie ii dispplac, cu exceptia boxerului Vitali Kliciko. Serghei nu este de acord cu luarea cu asalt a cladirtilor guvernamentale, cum se intampla in Vestul tarii. ”Ce am facut cu asta?”, se intreaba el.

Oligarhii încep să conteste puterea

Daca Le Monde a preferat sa vorbeasca cu oamenii simpli din Dniepropetrovsk, The New York Times i-a preferat pe afaceristi, unii dintre cei mai bogati din oras.

Publicatia americana arata ca oamenii de afaceri Ghenadi Korban si Boris Filatov au fost si ei revoltati de legile adoptate de guvern pe 16 ianuarie (anulate la finalul aceleiasi luni, dupa proteste soldate cu moarte a cel putin patru persoane).

Filatov si Korban au decis ca pe ecranul gigant de la intrarea in mall-ul pe care il detin in oras sa nu mai ruleze reclame ci imagini in direct cu protestele de la Kiev. Au mai hotarat ca pe giecare cladire pe care o detin in Dniepropetrovsk sa fi arborate steaguri ale Ucrainei si ale UE, un gest de revolta deschisa intr-un oras in care majoritatea este rusofona, iar elita politica este apropiata Moscovei.

Reactia autoritatilor: imediat dupa arborarea drapelelor UE, pe 25 ianuarie, toate cele trei mall-uri detinute de afaceristi au ramas fara energie electrica, iar clientii au fugit speriati. Ecranul gigant pe care rulau protestele anti-Ianukovici s-a oprit. Cand energia a revenit, afaceristii au mai dat o lovitura: pe ecran a inceput sa ruleze Lacul Lebedelor, baletul care este asociat cu ultima suflare a URSS – a fost difuzat dupa ocuparea televiziunii din Moscova de pucistii comunisti, in august 1991.

Schibarea atitudinii politice a doi afaceristi provinciali (motivata de ostilitatea fata de tacticile dure folosite de rivalii in afaceri apropiati de guvern – spre exemplu, autoritatile au facut presiuni pentru vinderea unei fabrici de macazuri feroviare catre un apropiat al guvernului, la o treime din pretul pietei) nu poate schimba balanta politica de la Kiev si nici macar la Dniepropetrovsk, un oras cu peste un milion de locuitori si cu o economie dominata de industria grea sovietica. Mai mult, un parlamentar al puterii ce reprezinta circumscriptia Dniepropetrovsk sustine ca este ridicol ca cei doi afaceristi sa se prezinte drept ”aparatori ai drepturilor omului”, atat timp cat afacerile lor au fost insotite de ”crime si moarte”.

Insa, scrie The New York Times, acest fenomen de contestare arata ca miscarea despre care guvernul spune ca este una a extremistilor din vestul tarii a ajuns si in fieful electoral al presedintelui Ianukovici si ca loialitatile incep sa se erodeze si aici, inrandul celor care au prosperat cu el la putere.

Temandu-se sa nu fie arestati, Korban si Filatov au plecat in Israel, saptamana trecuta. Un judecator din Dniepropetrovsk a decis ca Korban sa fie retinut si interogat ca martor in cazul unei crime din 2012. (Afaceristul Ghenadi Akselrod, partener de afaceri si prieten al lui Korban, a fost asasinat in propria casa, pe 14 aprilie 2012. De atunci, Korban nu foloseste decat masini blindate. Presa ucraineana a emis ipoteza ca exploziile din Dniepropetrovsk din 27 aprilie 2012 – socotite indeobste atacuri teroriste – nu au fost decat o reactie a clanurilor rivale la moarte asasinarea lui Akselrod). ”Vrem sa traim in Europa, nu intr-un avanpost al imperiului rus”, spune Korban, 43 de ani, vorbind din Israel.

”Ahmetov, alege!”

Oamenii de afaceri cu adevarat grei din Ucraina au evitat pana acum sa ia partea vreunei tabere, cu exceptia lui Piotr Poroșenko, unul dintre liderii revolutiei portocalii din 2004 – fostul presedinte considerat pro-occidental Viktor Iușcenko este nasul fetelor sale. Televiziunea lui Poroșenko, Canal 5, transmite non-stop protestele anti-Ianukovici.

The New York Times remarca insa ca se pune tot mai multa presiune pe marii oligarhi, pentru ca ei sa aleaga taberele – opozantii din Piata Independentei din Kiev au izbucnit in urale la vederea unui clip inregistrat de ucrainenii din Londra care scandau ”Ahmetov, alege!”, cu referire la oligarhul Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina.

Alegerea este riscanta. ”Majoritatea impartasesc opiniile noastre, dar nu spun nimic public, pentru ca le e frica de ce s-ar putea intampla cu afacerile lor”, spune Filatov. ”Doar au vazut ce ni s-a intamplat noua.” Korban si Filatov spun ca au primit mesaje de sustinere din partea multort oligarhi importanti care se afla inca in Ucraina.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.