190 de milioane de euro este suma plătită de familia regală din Qatar pentru a cumpăra una din cele cinci versiuni ale "Jucătorilor de cărţi" de Cézanne. Mulţi s-au întrebat ce ascunde această tranzacţie. Recent, a avut loc o Gală la Centre Pompidou, oferită pentru Centrul Pompidou, care a reunit muzeografi, negustori şi amatori de artă. Se putea auzi: „Este o nebunie să plăteşti o asemenea sumă pentru un tablou". „Lumea de artă este sufocată de persoanele nou venite. Ei sunt obişnuiţi să ofere preţuri exorbitante, dar de această dată suma depăşeşte visurile cele mai nebune". Este cu siguranţă una dintre importantele tranzacţii efectuate pe piaţa de artă.

Tabloul „Jucătorii de cărţi", de Paul Cézanne, este o operă-cheie care avea toate calităţile pentru a stabili un record. Între 1890 şi 1895, Cézanne a pictat cinci versiuni pe această temă, patru fiind conservate astăzi la „Metropolitan Museum" din New York, la Fundaţia „Barnes" din Philadelphia, „Institutul Courtauld" de la Londra şi „Musée d'Orsay" din Paris. Cea de a cincea versiune, cea mai frumoasă după părerea specialiştilor, a rămas timp îndelungat într-o colecţie privată, ascunsă într-un seif din Elveţia de privirile amatorilor de către propriertarul său, un bogat armator grec care poseda o colecţie de capodopere. George Embiricos, care a decedat în iarna lui 2011, era un om discret, aproape secretos. Moştenitorii săi au luat hotărârea de a vinde acest Cézanne. Un bun cunoscător al pieţei de artă a lăsat să se audă că şi alte pânze la fel de impresionante pot avea aceeaşi soartă.

Picasso, Nud pe podium, cumpărată cu 81 de milioane de euro

Tranzacţia de 250 de milioane de dolari (mai mult de 190 de milioane de euro) făcută de familia regală din Qatar a pulverizat estimările, spre stupefacţia lumii de artă. În aceste zile s-a auzit mereu întrebarea cine a fost însărcinat cu această tranzacţie. Unul dintre cei mai buni experţi ai pieţei de artă murmura că Bill Acquavella şi Larry Gagosian, doi mari specialişti în arta modernă şi contemporană, ar fi făcut două oferte de 220 de milioane de dolari pentru acest Cézanne. Jurnalul „Vanity Fair" avansa numele lui Philippe Ségalot, un alt mogul al pieţei, care ar fi intervenit în achiziţiile colecţionarului şi proprietarului Casei „Christie's", François Pinault. Dar Ségalot a dezminţit: „Aş fi vrut foarte mult să fiu eu acela care să ofere 300 de milioane de dolari. E adevărat că este un preţ incredibil, dar este o operă excepţională".

Auguste Renoir, Bal au Moulin de la Galette, pânză achiziţionată cu 101 milioane de euro

Pentru emiratul Qatar, cumpărarea operei lui Cézanne nu este numai un superb cadou oferit unui colecţionar norocos. Este un demers pentru a intra în curtea celor mari, înaintea deschiderii Muzeului Naţional din Qatar, realizat de Jean Nouvel, cu o vastă galerie de 8.000 de metri pătraţi, unde Cézanne va trona.

Jackson Pollock, No 5, cumpărată cu 117 milioane de euro

Mai mult, este o excelentă investiţie, întrucât „Jucătorii de cărţi" face parte dintre rarele pânze de o calitate muzeală excelentă, aflate încă în proprietate privată. Se poate deduce de aici forţa Muzeului din Qatar, în materie de achiziţii, confirmată şi de revista „The Art Newspaper", care califică emiratul drept „unul dintre cei mai mari cumpărători de artă de pe planetă". Muzeul oferă, de asemenea, opere de Damien Hirst, „Lullaby Spring", pentru care a fost plătită suma de 14,3 milioane de euro, care a făcut din pictor artistul în viaţă cel mai scump plătit din lume. A fost achiziţionat şi un tablou de Mark Rothko, „White Center", cumpărat de la familia Rockefeller pentru suma de 72,8 milioane de dolari.

Willem de Kooning, Woman III, vândut cu 115 milioane de euro

Pasionată de aceste achiziţii este fiica emirului, Sheikha-al-Mayassa Bint Hamad bin Khalifa al-Thani, de 28 de ani, pe care jurnalul „Art &Auction" o califică drept „persoana cea mai influentă din lumea artei". Tânăra doamnă a acceptat să fie prezentă alături de Edward Dolman, fostul preşedinte de la „Christie's", care a renunţat la casa de licitaţii pentru a deveni directorul de achiziţii de opere de artă al Muzeului din Qatar.

Klimt, Portretul Adelei Bloch-Bauer I, achiziţionat cu 135 de milioane de dolari

Responsabilitatea care apasă pe umerii fiicei emirului din Qatar e grea. Ţara a devenit conştientă de dependenţa sa de gazul natural şi, într-o mai mică măsură, de petrol. Qatarul încearcă să-şi diversifice economia şi să se orienteze din ce în ce mai mult către turism, cu ambiţia de a deveni un centru cultural mondial, capabil de a rivaliza cu Parisul sau New York-ul. Familia al-Thani este gata de a bulversa regulile pieţei de artă. Muzee, forumuri şi colocvii internaţionale precum „Global SartForum" atrag lumea întreagă şi profesioniştii din cultură pentru a contribui la construcţiea „Perlei", un arhipelag artificial, consacrat divertismentului de toate felurile.

Omul care merge, de Giacometti, adjudecat pentru 80 de milioane de euro

Să eclipsezi celelalte muzee ale lumii prin achiziţii fabuloase, să aparţii cremei colecţionarilor, să ai greutate pe piaţa de artă, să ridici preţurile artei contemporane până la cer este, desigur, îmbătător. Dar se uită reversul medaliei: expertul Bernard Berenson mărturisea că, în sfârşit, „preţul plătit pentru tablouri este un lucru foarte bun. Este singura manieră de a face să se înţeleagă că arta este un lucru important".

Picasso, Dora Maar cu pisica, vândută cu 73 de milioane de euro

Mesajul a fost reţinut. Preţurile nu încetează să urce, iar Cézanne este dovada. Dar pericolul pândeşte: la 50 de milioane, un Picasso e Picasso. La 200 de milioane, este un munte de lingouri de aur sau un pachet de acţiuni. Trecând o anumită frontieră, nu mai există colecţionari, ci investitori. Dacă în următorii ani numeroase capodopere de artă vor lua drumul Qatarului, afirma Veronique Prat, în „Le Figaro Magazine", trebuie să ne dorim ca demersul să fie mai curând un act de dragoste decât o operaţie financiară.

Top 10 al preţurilor operelor de artă

Picasso, Băiat cu pipă, lucrare achiziţionată cu 80 de milioane de euro

După Cézanne, trei Picasso se află în topul celor zece recorduri ale lumii: „Nud pe podium", achiziţionat pentru 81 de milioane de euro, al cărui model este Thérèse Walter, una dintre femeile cu care pictorul a împărţit viaţa, un altul este „Băiat cu pipă", din perioada roz a maestrului, cumpărat cu suma de 80 de milioane de euro, iar cel de al treilea, „Portretul Dorei Maar cu pisică", adjudecat pentru 73 de milioane de euro. De această dată, modelul o reprezintă pe Dora Maar, o altă parteneră a artistului între 1935 şi 1945.

Alberto Giacometti, „Om care merge", a fost achiziţionat cu 80 de milioane de euro. Sculptura face parte din palmaresul operelor de artă cele mai scumpe din lume. Două tablouri de Klimt, „Portretul Adelei Bloch-Bauer I", achiziţionat de către magnatul newyorkez de cosmetice Ronald Lauder cu 135 de milioane de dolari, şi „Portretul Adelei Bloch-Bauer II", vândut cu 67 de milioane de dolari, fac, de asemenea, parte din top.

Klimt, Adele Bloch-Bauer II, achiziţionată pentru 67 de milioane de euro

„Portretul Doctorului Gachet", realizat în 1890 de Van Gogh, a fost adjudecat pentru 107 milioane de euro. Există o altă versiune a acestui tablou, conservată la „Musée d'Orsay". Inventatorul tehnicii dripping, proiecţia unei picturi pe o pânză, Jackson Pollock, şi-a vândut lucrarea „no.5", realizată în 1948, pentru 117 milioane de euro.

Van Gogh, Portretul doctorului Gachet, 107 milioane de euro

„Woman III", semnată în 1952 de Willem de Kooning, a fost cumpărat cu 115 milioane de euro, iar în 1970, tabloul a fost expus la Muzeul din Teheran. Noul guvern iranian l-a schimbat contra unui manuscris persan.

„Bal la Moulin de la Galette" semnat Auguste Renoir, 1876, a fost adjudecat pentru 101 milioane de euro. El a fost cumpărat de colecţionarul japonez Ryoei Saito. Un alt exemplar, mai mare, este conservat la „Musée d'Orsay".