2016, un an al insolvențelor naționale?

Când vine vorba despre datoriile suverane, termenul ”default” este deseori înțeles greșit. Aproape niciodată el nu semnifică renunțarea completă și permanentă la plata întregii datorii; chiar și unele dintre datoriile Rusiei țariste au fost în cele din urmă plătite (chiar dacă parțial) după revoluția din 1917, scrie într-un articol publicat de Project Syndicate Carmen Reinhart, profesor specializat în sistemul financiar internațional la Harvard University. Mai degrabă, neplata – un ”default” potrivit agențiilor de rating când îi privește pe creditorii privați – aduce în discutie restructurarea datoriei, care poate presupune extinderea scadenței, reduceri, perioada de grație.

Dacă istoria poate fi un ghid, atunci în 2016 ar putea avea loc asemenea discuții.

La fel ca multe alte aspecte ale economiei globale, acumularea datoriilor și intrarea în incapacitate de plată tind să fie ciclice. Începând de la 1800, economia globală a suferit mai multe asemenea cicluri, cu o parte dintre statele independente beneficiind de restructurări în fiecare an, variind între zero și 50%. Deși unul sau două decenii de calm aparent nu sunt un fapt neobișnuit, fiecare asemenea perioadă este urmată de un nou val de intrări în incapacitate de plată.

Cel mai recent ciclu include piețele emergente, în anii 1980-1990. Cele mai multe țări si-au rezolvat problema cu datoriile către mijlocul anilor 1990, însă un număr însemnat de state cu un venit redus rămân cu arierate cronicizate.

La fel ca și intrarea în incapacitate de plată proriu-zisă sau ca restructurarea datoriei, asemenea arierate sunt deseori puse sub obroc, poate pentru că tind să privească datornici cu venituri reduse și o sumă relativ mică în dolari. Însă aceasta nu anulează capacitatea lor de a iniția un nou ciclu de criză, atunci când statele care nu-și pot gestiona bine datoriile sunt influențate și de condiții globale nefavorabile.

Și, într-adevăr, condițiile economice globale – precum fluctuațiile prețurilor și modificarea ratei dobânzilor de către marile puteri economice precum SUA și China – joacă un rol important în precipitarea crizelor datoriilor suverane. Așa cum arata studiul meu recent realizat împreună cu Vincent Reinhart și Christoph Rebesch, curbele circulației capitalului internațional sunt periculoase, iar intrările în incapacitate de plată se întâmpla la încheierea perioadelor fericite ale influxului de capital.

Acum, la începutul lui 2016, apar la orizont semnele unor intrări în incapacitate de plata. Putem vedea deja creasta albă a unor valuri.

Pentru unele state, principala problema pleacă de la dinamica deficitului intern. Situatia Ucrainei este cu siguranță precară, deși, având în vedere cauzele sale speciale, nu este bine sa tragem concluziii generale pe aceasta tea.

Spre deosebire, situația Greciei, este mult mai familiară. Guvernul a continuat să acumuleze datorii până când povara nu a mai devenit suportabilă. Când dovada acestor excese a devenit cât se poate de clară, creditarea a încetat iar plata datoriilor a devenit imposibilă. În iulie 2015, în timpul negocierilor tensionate cu creditorii săi – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și FMI – Grecia a intrat in incapacitate de plată în relația cu FMI. Aceasta a facut ca Grecia să fie prima – și până acum singura – economie dezvoltată care a ajuns în această situație.

Dar, așa cum se întâmplă deseori, ceea ce s-a urmat nu a fost un ”default” total, ci mai degrabă un pas către un nou acord. Partenerii europeni ai Greciei au căzut de acord să ofere sprijin financiar suplimentar, în schimbul unui angajament al premierului Alexis Tsipras că va implementa reformele structurale și reducerile bugetare. Din nefericire, se pare că aceste măsuri nu au rezolvat criza datoriilor Greciei, ci mai degrabă au amânat-o.

O altă economie aflată în pericol mare este Puerto Rico, care are nevoie urgentă de o restructurare a datoriei suverane de 73 de miliarde de dolari. Acordurile recente pentru restructurarea unei părți din datorie sunt abia la început; de fapt nici nu sunt suficiente pentru eliminarea riscului un ”default” propriu-zis.

Trebuie amintit că, în timp ce o problemă de creditare ar fi una gravă, creditorii ar putea totuși să supraestimeze impactul ei extern. Le place să avertizeze că, deși Puerto Rico este un stat asociat al SUA, nu un stat propriu-zis, proasta gestionare a datoriei va fi un precedent negativ pentru statele și municipalitățile americane.

Precedentul a fost însă stabilit cu mult timp în urmă. În anii 1840, nouă state americane au încetat să-și mai plătească datoriile. Unele nu au mai plătit deloc, altele doar o parte din datorii. În anii 1870, un alt val de intrare în incapacitate de plata a înghițit 11 state. Virdinia de Vest a ieșit din această criză abia în 1919.

Unele dintre cele mai mari riscuri privesc economiile emergente, care suferă de pe urma schimbărilor economiei globale. În timpul avântului contrucției de infrastructură, China a important cantități mari de bunuri, prețurile au crescut și astfel au crescut și veniturile exportatorilor acestor bunuri, precum Brazilia. Pe fondul creșterii creditării în China si al dobânzilor reduse practicate de SUA, economiile emergente înfloreau. Criza economică din 2008-2009 a oprit, nu neapărat distrus, această creștere rapidă, iar economiile emergente s-au bucurat de o perioadă neobișnuit de calmă până în 2013.

Însă decizia Federal Reserve din SUA de a majora dobânzile, împreună cu reducerea creșterii economice a Chinei și scăderea prețului petrolului și al bunurilor de export, a dus la oprirea influxului de capital. Recent, multe piețe emergente au început să scadă rapid, sporind costul plății datoriilor în dolari. Veniturile din export și cele ale sectorului public au început să scadă, ducând la majorarea deficitelor de cont curent. Creșterea și investițiile s-au redus aproape pretutindeni.

Din perspectivă istorică, economiile emergente par să se îndrepte către o criza de proportii. Desigur, ele se pot dovedi mai rezistente decât predecesoarele lor. Dar nu trebuie să contam pe asta.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.