2017: Globalizare, naționalism și o posibilă nouă Yalta

După un an 2016 în care victoria taberei Brexit la referendumul din Marea Britanie și alegerea lui Donald Trump la Casa Albă au fost șocurile majore, 2017 se anunță nu atât un an al confruntărilor geopolitice, militare și economice, cât unul al bătăliei dintre viziunile asupra lumii. „Pe de o parte, sunt cei care vor să apere statul-națiune și care vor să ridice ziduri în fața unei lumi instabile și periculoase. Pe de altă parte, sunt cei care cred în internaționalismul liberal, în deschidere, liberul schimb și instituțiile internaţionale“, scrie BBC. Prin urmare, sunt toate premisele ca 2017 să fie anul extinderii acestei bătălii a ideilor, deseori echivalată cu războiul informațional dintre Vest și Est.

Creșterea economică globală va rămâne modestă în 2017, iar buzunarul cetățenilor din statele mai puțin dezvoltate va fi mai sărac. Marile acorduri comerciale, precum cel dintre UE și SUA sau Parteneriatul Transpacific, vor lăsa locul unor acorduri mai puțin ambițioase. Statele rămase pe dinafară vor avea de suferit presiuni economice ce vor duce la tensiuni sociale, iar guvernele vor avea de ales între o globalizare care presupune pe mai departe salarii tot mai reduse și beneficii sociale ce tind spre zero și o politică de reducere a fiscalității și de creștere a cheltuielilor sociale, anatemizată până acum de retorica globalistă dominantă.

China – certitudini și enigme

Evoluția economică a Chinei va defini în bună măsură peisajul internațional în 2017, pentru că va continua să se axeze pe tehnologia înaltă de producție proprie, lovind astfel în economiile exportatoare de produse cu valoare adăugată mare.

Pe de altă parte, rămâne o enigmă dacă Beijingul va intra în conflict cu noua administrație americană. China revendică aproape integral Marea Chinei de Sud, iar dacă SUA nu-și vor păstra prezența în regiune, Indonezia, Vietnam sau Singapore își vor pierde încrederea în parteneriatul cu Washingtonul. Donald Trump și noua sa echipă au arătat deja că vor ataca Beijingul pentru că manipulează cursul yuanului, că vor ataca politica „o singură Chină“ privind Taiwanul și că ar putea riposta la provocările militare chineze din Marea Chinei de Sud, aruncând mingea în terenul Beijingului.

Nu este însă un an potrivit pentru o confruntare comercială între SUA și China, câtă vreme Trump se va axa pe problemele economiei americane, iar președintele Xi Jinping va trebui să-și susțină reformele economice în faţa celui de-al 19-lea Congres al Partidului Comunist Chinez. În plus, intenția lui Donald Trump de a renunța la Parteneriatul Transpacific (acordul de liber schimb menit să îngrădească expansiunea economică chineză) poate fi interpretată la Beijing ca o compensație pentru „războiul comercial“ pe care îl pregătește noul preşedinte al SUA.

Un 2017 crucial pentru UE

„Cei care vor duce lumea înainte sunt cei care au curajul să-și asume riscuri, încăpățânații și barbarii“, spunea Beppe Grillo, liderul partidului antisistem „Mișcarea de 5 Stele“ din Italia, și aceasta este declarația care ilustrează cel mai bine provocările pe care le va aduce 2017 Uniunii Europene.

„Barbarii“ se vor afla în fața porților democrației liberale în Franţa, în Germania, în Olanda şi, poate, în Italia, acolo unde vor avea loc alegeri parlamentare și prezidențiale cruciale în 2017. Sunt șanse minime ca partide extremiste precum Frontul Național din Franța și Alternativa pentru Germania să ajungă la guvernare, însă pentru aceasta forțele politice tradiționale vor trebui să facă mari concesii celor catalogați drept populiști: mai mult protecționism, mai puțină libertate de circulație, iar în cazul Franței, viitorul președinte Francois Fillon, mai multă apropiere de Rusia. Or, aceasta va însemna diluarea proiectului european, care se bazează tocmai pe tandemul franco-german. Iar mai puțină Europă înseamnă sărăcie pentru statele estice, ai căror cetăţeni se vor opri la barierele ridicate în calea căutării unei vieți mai bune.

Șocul Trump pentru Europa

2017 va aduce un șoc pentru o Uniune Europeană obișnuită să prospere sub umbrela de securitate oferită de Statele Unite și deschisă către semnarea unui Parteneriat Transatlantic pentru Comerț și Investiții, care să-i ofere și o umbrelă economică americană în fața fenomenului „Made in China“. Europa trebuie să plătească pentru „serviciile NATO“, Europa trebuie să se decidă dacă luptă în războiul comercial cu China pe care îl pregătește administraţia Trump. Aranjamentele economice și de apărare SUA-UE pe care le poate aduce 2017 vor fi mult mai costisitoare decât cele preconizate sub administrația Obama, iar aceasta se va repercuta asupra vieții de zi cu zi a cetățeanului european sărac.

Joc de sumă zero în Orientul Mijlociu

Cu un regim șiit la Bagdad și unul dominat de secta șiită a alawiților lui Bashar al-Assad la Damasc, Iranul se anunță unul dintre marii câștigători ai conflictelor din Irak și Siria. A fost în această poziție începând de la invazia americană în Irak, în 2003, în ciuda sancțiunilor la care a fost supus, pentru că toate aceste războaie au dus la șiitizarea Irakului, prin excluderea sunniților de la guvernare și acordurile premergătoare creării unui stat kurd, iar acum același fenomen are loc în Siria, cu sprijinul Rusiei. Această ascensiune iraniană este o mare înfrângere pentru Israel și monarhiile din Golf, aliații SUA. Washingtonul poate pune o piedică Iranului prin anularea sau amendarea acordului nuclear încheiat în 2015, așa cum a sugerat Donald Trump, însă este puțin probabil, atât timp cât este un acord multilateral (implicând și Rusia, China, Franța sau Germania). Cel mai probabil, estimează analiștii occidentali, Trump se va mulțumi să creeze un mediu toxic pentru investițiile străine în Iran, pentru a forța Republica Islamică să accepte mai multe concesii nucleare.

Rusia, o mare putere vulnerabilă

Rusia a invadat Ucraina și a intervenit în Siria pentru a-și recâștiga locul la masa marilor puteri, iar 2017 poate aduce confirmarea noului statut, la un sfert de secol după prăbușirea URSS.

În ciuda semnalelor pozitive date prin numirea lui Rex Tillerson în fruntea diplomației SUA (un critic al sancțiunilor occidentale impuse Moscovei), Vladimir Putin nu va renunța la testarea administrației Trump prin noi provocări în statele flancului estic al NATO: amestec în afacerile interne ale statelor baltice, amenințări legate de scutul antirachetă din România și Polonia, atacuri cibernetice. Instalarea, în octombrie 2016, a sistemelor de rachete ce pot transporta focoase nucleare în exclava Kaliningrad este un semnal în acest sens.

Este o provocare pentru Vest și pentru Rusia deopotrivă, avertizează analistul Fiodor Lukianov, care consideră că Rusia este obligată să-și ajusteze politica pe măsura noului statut. Iar aici, prețul petrolului va fi călcâiul lui Ahile pentru Moscova și în 2017, în ciuda acordului pentru reducerea producţiei semnat de marii producători în 2016. Niciun stat semnatar nu va respecta integral acest acord în anul ce vine, scrie agenția Stratfor.

Anul atentatelor teroriste

Ofensiva pentru eliberarea orașului Mosul de sub ocupația organizației Stat Islamic se va încheia cu succes în primele luni ale anului 2017, iar la scurt timp va fi eliberat și orașul Raqqa, „capitala“ siriană a jihadiștilor amintiți. Însă nicio grupare teroristă nu dispare total odată ce piere identitatea sa teritorială. Pierderile teritoriale vor fi compensate prin resurgența terorismului internațional. Propaganda jihadistă va merge mai departe, de această dată pentru recrutarea de adepți pentru comiterea de atentate în statele occidentale, mai frecvente și mai grave decât în anul 2016.

Cele mai radicale scenarii

O nouă Yalta. Izolaționismul administrației Trump și agresivitatea regimului Putin pot pune Germania Angelei Merkel în fața unei alegeri dificile, scrie Bloomberg: fie Berlinul investește uriaș în apărarea Europei împotriva Rusiei, fie va cădea de acord cu SUA și Rusia pentru o restabilire a sferelor de influență. În acest din urmă caz, Moscova va renunța la războiul informațional împotriva Vestului și la agresiunile militare, iar Merkel și Trump vor recunoaște dominația rusă în Ucraina, Siria și chiar în flancul estic al NATO.

Război economic SUA-China. Un alt scenariu oferit de Bloomberg arată că noul președinte american poate impune taxe de import uriașe pentru produsele chinezești, Beijingul urmând să riposteze prin devalorizarea puternică a yuanului. Cum anul 2017 este unul foarte important la nivel politic în China, orice posibilă sciziune la Congresul Partidului Comunist poate arunca țara în cea mai gravă recesiune din epoca modernă, aducând și o criză economică asiatică similară celei din 1997.

Disoluția UE. În cazul în care preconizatele alegeri anticipate din Italia sunt câștigate de populiştii lui Beppe Grillo, dacă liderul Frontului Național, Marine Le Pen, devine preşedinta Franţei, dacă Angela Merkel pierde alegerile din Germania, iar în Marea Britanie actualul premier, Theresa May, este înlocuit de un adept al „divorțului“ dur de UE, atunci spațiul Schengen se va dezintegra, iar în Cehia, Polonia și Ungaria putem asista la referendumuri pentru părăsirea UE și apropierea de Rusia.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.