×
×
Bucureşti
Braşov
Cluj
Constanţa
Craiova
Iaşi
Ploieşti
Timişoara
Bucureşti
Senin
8°C
Senin
17°C / 5°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 40%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 29 mai
Senin20°C / 6°C, Senin
Luni, 30 mai 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Marţi, 31 mai 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Miercuri, 01 iunie 2016
Braşov
Senin
3°C
Senin
15°C / -1°C
Vânt 0km/ora
Umiditate 59%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 29 mai
Senin18°C / 1°C, Senin
Luni, 30 mai 2016
Parţial înnorat19°C / 2°C, Parţial înnorat
Marţi, 31 mai 2016
Posibil ploaie18°C / 6°C, Posibil ploaie
Miercuri, 01 iunie 2016
Cluj
Senin
5°C
Senin
19°C / 1°C
Vânt 6km/ora
Umiditate 50%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 29 mai
Senin21°C / 5°C, Senin
Luni, 30 mai 2016
Lapoviţă18°C / 6°C, Lapoviţă
Marţi, 31 mai 2016
Posibil ploaie17°C / 5°C, Posibil ploaie
Miercuri, 01 iunie 2016
Constanţa
Senin
8°C
Senin
14°C / 6°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 51%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 29 mai
Senin17°C / 6°C, Senin
Luni, 30 mai 2016
Senin18°C / 8°C, Senin
Marţi, 31 mai 2016
Senin18°C / 10°C, Senin
Miercuri, 01 iunie 2016
Craiova
Senin
9°C
Senin
16°C / 2°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 45%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 29 mai
Senin19°C / 4°C, Senin
Luni, 30 mai 2016
Parţial înnorat21°C / 6°C, Parţial înnorat
Marţi, 31 mai 2016
Senin21°C / 8°C, Senin
Miercuri, 01 iunie 2016
Iaşi
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 48%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 29 mai
Senin19°C / 6°C, Senin
Luni, 30 mai 2016
Parţial înnorat20°C / 9°C, Parţial înnorat
Marţi, 31 mai 2016
Parţial înnorat18°C / 7°C, Parţial înnorat
Miercuri, 01 iunie 2016
Ploieşti
Senin
7°C
Senin
17°C / 1°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 52%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 29 mai
Senin20°C / 3°C, Senin
Luni, 30 mai 2016
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Marţi, 31 mai 2016
Posibil ploaie20°C / 6°C, Posibil ploaie
Miercuri, 01 iunie 2016
Timişoara
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 9km/ora
Umiditate 61%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 29 mai
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Luni, 30 mai 2016
Lapoviţă19°C / 6°C, Lapoviţă
Marţi, 31 mai 2016
Posibil ploaie19°C / 8°C, Posibil ploaie
Miercuri, 01 iunie 2016
YoutubeYoutube
TwitterTwitter
facebookFacebook
ContactContact
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 13 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Duminică, 29 mai 2016, 20:18
EUR (€)
+0.0015 ↗
4.5074 RON
USD ($)
+0.0027 ↗
4.0318 RON
• • •
20 mai 1990 - 20 mai 2014
24 de ani de la alegerile din Duminica Orbului

Motto:

FSN dacă votaţi, trandafiri o să mâncaţi!

Se împlinesc 24 de ani de la primele alegeri postdecembriste, pentru alegerea Președintelui României şi a Parlamentului, care au avut loc în ziua de duminică 20 mai 1990, Duminica Orbului (a cincea duminică după Paști când, potrivit Bibliei, orbul din naștere a primit de la Mântuitorul Iisus Hristos lumina ochilor).

Scrutinul s-a desfaşurat pe baza decretului CPUN nr. 92 din 14 martie 1990.

Din numărul total de 17.200.722 alegători (!) s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%). Voturile validate au fost 14.378.693.

Rezultatele alegerilor din 20 mai 1990: Ion Iliescu (FSN): 85,07%, Radu Câmpeanu (PNL): 10,64%, Ion Raţiu (PNŢCD): 4,29%.

Alegerile au fost câștigate detaşat de Ion Iliescu și FSN (67,53% din mandate); au intrat în Parlament 27 de formațiuni politice la Camera Deputaților și 7 la Senat; doar UDMR şi PNL au avut rezultate mai bune, de câte 7,34% fiecare. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Duminica_Orbului)

Se împlinesc 24 de ani şi de la manifestaţia-maraton din Piaţa Universităţii (detalii la http://www.revista22.ro/fenomenul-piata-universitatii-1990-445.html şi http://www.gid-romania.com/IndexSections.asp?SID=11), care a început după mitingul electoral al PNTCD de Duminică, 22 aprilie 1990, şi a durat până pe 25 mai. Scopul ei era “luminarea” alegătorilor să nu voteze neocomuniştii: FSN dacă votaţi, trandafiri o să mâncaţi!

Manifestanţii s-au grupat în Piaţa Universităţii, declarată Zonă liberă de neocomunism, pe care au ocupat-o, blocând circulaţia. Piaţa s-a radicalizat în 25 aprilie (după ce manifestanţii fuseseră catalogaţi ca golani de către Ion Iliescu); refrenul specific Pieţei Universităţii era: Mai bine haimana, decât trădător, / Mai bine golan, decât dictator, / Mai bine huligan decât activist, / Mai bine mort decât comunist!

Manifestaţia-maraton era condusă de Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti, una din vocile esenţiale fiind cea a lui Marian Munteanu. În fiecare seară, după ora 18, la microfonul instalat în balconul Facultăţii de geologie din Universitate, se ţineau discursuri şi se cânta: Imnul Golanilor, Golan post-mortem, Imnul GID (Nu plecăm acasă) ş.a. (Vali Sterian şi Cristian Paţurcă voce, versuri Laura Botolan, Doctor Barbi, Stelian Maria).

Rezultatele votului din 20 mai au fost o mare dezamăgire pentru manifestanţi.

Pe 25 mai, Liga Studenţilor, Asociaţia 21 Decembrie şi Grupul Independent pentru Democraţie hotărăsc retragerea din Piaţă, redactând, în acest sens, şi un comunicat. În Piaţă mai rămân greviştii foamei şi asociaţia Alianţa Poporului.

A urmat mineriada din 13-15 iunie 1990, o ruşine pentru România, o operaţiune premeditată, organizată şi dirijată la scară naţională, bine orientată pe teren, şi implicând în consecinţă răspunderea totală a autorităţilor la cel mai înalt nivel”.

După mineriada din 1990, mulţi tineri au plecat din ţară, profund dezamăgiţi de România.

 

Şi deoarece ne aflăm din nou în campanie electorală, de data aceasta pentru Parlamentul European, iar alegerile din 25 mai 2014 cad tot în DuminicaOrbului (a şasea duminică după Paști, de data aceasta), şi deoarece suntem nemulţumiţi de rezultatele acestor 24 de ani, atunci este timpul să ne uităm atent în urmă la viaţa noastră politică postdecembristă, ca să înţelegem poate ce s-a întâmplat şi ca să vedem poate ce-i de făcutmai departe - ca să ne fie mai bine.

Ne uităm şi vedem paşii făcuţi, dar nu vedem „artizanii” („păpuşarii”):

 

Pasul 0: Evenimentele din decembrie 1989 înlătură pe Ceauşescu şi conducerea sa comunistă. Principiul zero: La vremuri noi, tot noi.

 

Pasul 1: Înfiinţarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) ca organ provizoriu, anunţată la 22 decembrie la radio şi TV de Ion Iliescu. Membrii CFSN au fost în marea majoritate intelectuali, studenți, ofițeri de armată, dar liderii au fost aproape toți foste oficialități comuniste.

 

Pasul 2: Deşi în ziua de 3 ianuarie1990, CFSN a anunţat că nu este şi nu se va constitui într-un partid politic, la 23 ianuarie 1990, cu 128 de voturi pentru, 8 contra şi 5 abţineri, CFSN a hotărât transformarea sa în formaţiune politică. Acest fapt a provocat demisia din CFSN unor personalităţi precum Doina Cornea, Ana Blandiana, Ion Caramitru şi Mircea Dinescu, şi proteste: în ziua de28 ianuarie1990 a avut loc o mare manifestaţie de protest a partidelor politice nou-înfiinţate, în frunte cu PNŢCD şi PNL; la rândul său, CFSN a organizat o contramanifestaţie a doua zi, timp în care au fost devastate sediile PNŢCD şi PNL.

 

Pasul 3: CFSN se reorganizează prin divizare în:

- partidul politic Frontul Salvării Naţionale (FSN), înfiinţat pe 6 februarie 1990. Ion Iliescu a fost ales ca preşedinte provizoriu. Prima Conferinţă Naţională a FSN a avut loc între 7/8 aprilie 1990, în cadrul căreia Ion Iliescu a fost ales preşedinte al partidului şi a fost desemnat drept candidat al formaţiunii la alegerile prezidenţiale.

- organismul puterii de stat Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN), prin decretul-lege din 9 februarie 1990 al CFSN. Ion Iliescu a fost ales preşedinte al noului organism provizoriu al puterii de stat. Decretului CPUN nr. 92 din 14 martie 1990 stabilea că Parlamentul va fi ales prin vot proporțional, pe liste de partid, fără existenţa unui prag electoral.

 

Pasul 4. La alegerile din 20 mai 1990 (Duminica Orbului), FSN şi Ion Iliescu câştigă detaşat alegerile.

 

Să vedem acum ce s-a întâmplat după 20 mai 1990 cu partidul postdecembrist FSN, continuatorul în fapt al partidului comunist.

 

Pentru a înţelege ce s-a întâmplat, trebuie să amintim că în Europa se formase încă din 1958 Uniunea Europeană, că funcţiona un Parlament European (PE) pentru care existau alegeri din 5 în 5 ani, începând cu 1979, că existau mai multe partide politice europene (ai căror membri erau partide şi persoane fizice), dintre care cele mai importante erau (sunt) următoarele trei (cu numele de acum):

- Partidul Popular European (PPE) (European People’s Party (EPP)) (http://www.epp.eu/)

- Partidul Socialiştilor Europeni(PSE) (Party of European Socialists (PES)) (http://pes.eu/)

- Alianţa Liberalilor şi Democraților pentru Europa (ALDE)(Alliance of Liberals and

Democratic Party for Europe (ALDE)) (http://www.aldeparty.eu/en)

 

Aceste partide politice europene au determinat în Parlamentul European trei grupuri politice corespunzătoare (numele şi compoziţia lor s-a schimbat în timp):

- grupul popularilor EPP, EPP-ED sau PPE,

- grupul socialiştilor S, PES sau S&D,

- grupul liberalilor L, LDR, ELDR sau ALDE.

 

Partidele istorice (a se vedea Anexa) erau afiliate internaţional partidelor politice europene astfel: PNŢCD la populari (PPE), PNL la liberali (ALDE), iar PSDR la socialişti (PSE).

 

Dacă ne uităm la repartiţia locurilor în PE pe grupurile politice începând cu 1979, atunci observăm că numărul statelor membre ale Uniunii Europene s-a modificat astfel:

http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/en/004a50d310/Composition-of-Parliament.html#legislature_1_incoming

  • 1979 - EU9 - 9 Member States: Germany, France, Italy, the Netherlands, Belgium, Luxembourg, the UK, Denmark and Ireland.

  • 1984 - EU10 - The 9 Member States + Greece in 1981.

  • 1989 - EU12 - The 10 Member States + Spain and Portugal in 1986.

  • 1994 - EU12 - 12 Member States.

  • 1999 - EU15 - The 12 Member States + Austria, Sweden and Finland in 1995.

  • 2004 - EU25 - The 15 Member States + Poland, Hungary, Slovenia, Slovakia, the Czech Republic, Estonia, Latvia, Lithuania, Cyprus and Malta in 2004.

  • 2009 - EU27 - The 25 Member States + Bulgaria and Romania in 2007.

În consecinţă, compoziţia PE pentru primele trei grupuri politice mai importante (popularii, socialiştii şi liberalii) a fost următoarea:

Legislatura

1979-1984 S: 112/410 EPP: 108/410 L: 40/410

1984-1989 S: 130/434 EPP: 110/434 L: 31/434

1989-1994 PES: 180/518 EPP: 121/518 LDR: 49/518

1994-1999 PES: 198/567 EPP-ED: 156/567 ELDR: 44/567

1999-2004 EPP-ED: 233/626 PES: 180/626 ELDR: 50/626

2004-2009 EPP-ED: 268/732 PES: 200/732 ALDE: 88/732

2009-2014 PPE: 265/736 S&D: 184/736 ALDE: 84/736

 

Se observă că în primele patru legislaturi ale PE au condus socialiştii şi că începând cu 1999 până acum, în 2014 (legislaturile 5-7), au condus popularii. Deci, lupta în Parlamentul European se dă în principal între populari şi socialişti, adică cei care conduc Europa sunt popularii şi socialiştii.

 

Pasul 5: Artizanii vieţii noastre politice s-au gândit cum să ocupe după 1990, cu FSN-ul, şi coridorul popular şi cel socialist în politica românească, pentru a se racorda la aceste două curente ale puterii europene:

- PNŢCD a fost scos în afara scenei politice de pe coridorul popular,

- PSDR a fost înghiţit prin fuziune (ca să i se moştenească astfel titlul „nobiliar” de membru al socialiştilor europeni),

- PNL a fost lăsat în pace, coridorul liberal nefiind interesant pentru putere,

- FSN a urmat traseul puterii marcat de trandafiri (1 sau 3 ) şi 1 măr (că 2 trandafiri nu poartă noroc). Să ni-l amintim:

 

Partidul postdecembrist FSN (1990-1993) şi urmaşii săi:

- PD (1993-2007), PDL (2007) şi PMP(2014) şi

- FDSN (1992-1993), PDSR (1993-2001), PSD (2001)

 

Frontul Salvării Naționale (FSN) (Sigla: un trandafir) (6 febr.1990 - 23 mai 1993) înregistrat în registrul partidelor politice în 6 februarie 1990 (ideologie: social-democratie, poziţie politică: centru- stânga), urmare a transformării în partid politic a Consiliului Frontului Salvării Naționale(CFSN).

Convenţia FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul în care diferențele de viziune au determinat divizarea FSN pentru cele două coridoare, popular şi socialist:

  • Susținătorii moțiunii „Viitorul - Azi” au câștigat în urma votului, iar Petre Roman a devenit președintele FSN.

- Ulterior, în 1993, FSNși-a schimbat denumirea în Partidul Democrat (PD) (Sigla: un trandafir).

- În 1996, PD a fost primit ca membru cu drepturi depline în Internaționala Socialistă, organizație din care s-a retras în 2005.

- PD a aderat laPartidul Popular European (PPE) în noiembrie 2006,cu toată opoziţia PNŢCD, cu acea ocazie schimbându-și radical orientarea, de la social-democrație la doctrina populară (creștin democrată) (deci a trecut din stânga în dreapta spectrului politic!).

- PD a existat între 1993 și 15 decembrie 2007, până la fuzionarea sa cu Partidul Liberal Democrat prin care cele două partide au formatPartidul Democrat Liberal (PDL) (sigla: un trandafir).

- Partidul Liberal Democrat (PLD) (2006-2007) a fost un partid politic format în decembrie 2006, prin ruperea unei aripi a PNL. PLD a fost condus de Theodor Stolojan, fost membru FSN și mai apoi fost președinte PNL.

- PDL a fost condus de Petre Roman, de Traian Băsescu, de Theodor Stolojan, apoi de Emil Boc.

- Deci, PDL este membru plin al PPE din 2006.

- In urma pierderii alegerilor de către PDL în 2012, a fost înfiinţat Partidul Mişcarea Populară (PMP) (Sigla: un măr, concurent la un trandafir) în ianuarie 2014 (ca o formaţiune politică tot de centru-dreapta), prin desprinderea din PDL a unui grup de membri (Th. Bakonski, Cristian Preda, Elena Udrea ş.a.). Cristian Preda, europarlamentar, prin migraţia de la PDL la PMP, reprezintă acum PMP în Parlamentul European, în grupulPPE, dar PMP nu este (încă) membru PPE .

  • Grupul celor care au pierdut alegerile în interiorul FSN în 1992 s-a desprins și a format un nou partid, Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN).

- Cu prilejul Conferinței Naționale din 9-10 iulie 1993, FDSNși-a schimbat denumirea în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) (Sigla: trei trandafiri).

- În iunie 2001, PDSR va realiza fuziunea prin absorbţie a PSDR-ului istoric (condus atunci de Alexandru Athanasiu ), prin constituirea Partidului Social Democrat (PSD) (sigla: trei trandafiri). Aceasta a făcut ca PSD să fie primit în Internaționala Socialistă și în Partidul Socialiștilor Europeni (PSE).

- În iunie 2005, PSD a devenit membru cu drepturi depline în cadrul Partidului Socialiștilor Europeni (PSE).

 

La alegerile pentru ParlamentulEuropean din 25 mai 2014 (Duminica Orbului)participă următoarele formaţiuni politice din România:

P.N.L., Alianţa Electorală P.S.D.-U.N.P.R.-P.C., U.D.M.R., P.D.L., PP-DD, P.M.P., P.N.Ţ.C.D., Partidul Forţa Civică, Partidul Alternativa Socialistă, Alianţa Naţională a Agricultorilor, P.R.M., Partidul Verde, Partidul Noua Republică, Partidul Dreptăţii Sociale, Partidul Ecologist Român.

Există şi 7 candidaţi independenţi pe liste, anume:

Pericle Iulian Capsali, Paul Purea, Costea Peter, Corina Georgiana Ungureanu,

Constantin Filip Titian, Mircea Diaconu, Valentin Dăeanu.

(http://www.ziuanews.ro/politica/alegeri-europarlamentare-2014-lista-completa-a-candidatilor-119551)

 

Credem că şi pentru această Duminică a Orbului, din 25 mai 2014, rămâne valabilă avertizarea: „(Urmaşii) FSN dacă votaţi, trandafiri (sau mere) o să mâncaţi !

Afrodita Iorgulescu

Anexa

Partidele istorice sunt:

- PNŢCD (1869-1948, 1990),

- PNL (1875-1948, 1990),

- PSDR (1946-1948, 1990-2001)

 

  • PNŢCD (Sigla: ochiul) (1869-1947, 1990)

Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat(PNȚCD) este un partid politic istoric, cu rădăcini în anul 1869, fondat în 1990 de Corneliu Coposu ca succesor al Partidului Național Țărănesc (PNŢ) interbelic al lui Maniu şi Mihalache (ce a funcţionat între 1926- 19 iulie 1947, cand a fost dizolvat). Ideologia politică: creştin-democraţie, liberalism; poziţia politică: centru-dreapta. PNŢ a fost înscris de Corneliu Coposu în Internaționala Creștin Democrată (afilierea internaţională) şi în Partidul Popular European (PPE) (afilierea europeanăa), în 1987; deci PNŢCD face parte din PPE din 1987. Preşedintele actual al PNŢCD, contestat de mulţi membri, este Aurelian Pavelescu.Personalităţi: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Alexandru Vaida Voievod, Virgil Madgearu, Ilie Lazăr, Nicolae Carandino, Corneliu Coposu (primul preşedinte după 1990), Ion Raţiu, Ioan Alexandru, Ion Diaconescu, Gheorghe Ciuhandu, Vasile Lupu, Ticu Dumitrescu, Radu Vasile, Victor Ciorbea, Doina Cornea ş.a..

 

 

PNŢ (1926-1947)  a fost un partid politic format în 1926 prin fuziunea Partidul Național Român din Transilvania (prezidat de Iuliu Maniu) cu Partidul Țărănesc din Vechiul Regat (prezidat de Ion Mihalache). Era adeptul politicii  “Porţilor deschise.

 

Partidul Național Român din Transilvania a fost creat la 23 februarie 1869,  la Miercurea Sibiului, la  o Conferință națională a fruntașilor pol­i­tici ai românilor transilvăneni.

 

După moartea lui Ioan Rațiu în anul 1902, noii lideri ai PNR au fost: Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voievod, Teodor Mihali etc. Împreună cu Partidul Social-Democrat din Transilvania și Banat, a organizat Adunarea Națională din 1918 de la Alba Iulia, prin care Transilvania s-a unit cu România.

 

După Unire, Partidul Național Român a început să se intituleze Partidul Național și a adoptat ca program propriu Declarația de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Conferința partidului din 9 august 1919 a ales în funcția de președinte pe Iuliu Maniu.

 

Partidul Țărănesc a fost un partid politic format după primul război mondial sub conducerea lui Ion Mihalache, care în anul 1926 a fuzionat cu Partidul Național Român pentru a forma Partidul Național-Țărănesc (PNŢ).

 

PNŢ s-a afirmat în special în perioada interbelică, ca alternativă de guvernământ la Partidului Național Liberal (PNL) și ca o forță care a militat pentru menținerea regimului democratic-constituțional, în contextul creșterii tendințelor de natură totalitară și fascistă. După al doilea război mondial, PNȚ a fost principală forță politică care s-a opus instaurării comunismului în România. Liderii național-țărăniști vor avea însă de plătit pentru curajul lor, fiind condamnați la ani grei de închisoare, unde mulți dintre ei, inclusiv Iuliu Maniu și Ion Mihalache, au murit.

 

 

  • PNL (Sigla: săgeata) (1875-1947, 1990)

 

Partidul Național Liberal (PNL)  este un partid politic istoric, de centru-dreapta, cu rădăcini în anul 1875, cu rol însemnat în modernizarea țării. Ideologia sa  politică este liberalismul; pozitia politică: dreapta. A fost înființat sub acest nume în data de 24 mai 1875. Din cele 87 de cabinete ale României, 30 au fost conduse de premieri liberali. Din martie 2009, președintele partidului este Crin Antonescu.  Programul lui Crin Antonescu din 2009 s-a intitulat „România bunului-simț." În 2010, ca recunoaștere a performanței politice, Crin Antonescu a fost reconfirmat în funcția de președinte, iar moțiunea pe care a prezentat-o Congresului PNL - „Prin noi înșine, acum!" - a devenit documentul programatic al PNL. Personalităţi: Ion C. Brătianu, Ion I.C.  Brătianu, Vintilă I. C. Brătianu, Constantin I. C. Brătianu,   Ion Gheorghe Duca, Ion Câmpineanu, Ion Ghica, Pache Protopopescu, C. A. Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Gheorghe Vernescu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru G. Golescu,  Al. Candiano-Popescu,  Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu, I.V. Săndulescu, Radu Câmpeanu (primul preşedinte după 1990),  Dinu Zamfirescu,  Mircea Ionescu - Quintus, Călin Popescu Tăriceanu,  ş.a..

PNL a fost oficial fondat la 24 mai 1875, când un grup de liberali, printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, au pus bazele formațiunii politice care avea să marcheze istoria României moderne.

Originile mișcării liberale trebuie însă căutate cu mult mai devreme, în perioada pașoptistă, momentul 1875 constituind doar instituționalizarea și coagularea unor grupări care existau deja pe scena politică. După 1866, liberalii au jucat practic rolul principal în procesul de modernizare a României.

Primul președinte al Partidului Național Liberal a fost Ion C. Brătianu. În 1877, în timpul guvernării liberale, România și-a proclamat Independența.

PNL a contribuit semnificativ la dezvoltarea și reformarea societății românești, fiind primul partid care a pledat, în 1892, pentru introducerea sufragiului universal. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă, iar liberalii au acționat sub principiul „Prin noi înșine!" care este și astăzi deviza Partidului Național Liberal.

La finele Primului Război Mondial, România și-a împlinit obiectivul național al Marii Uniri în timp ce la putere se afla tot un cabinet liberal. 

După cel de-al Doilea Război Mondial, regimul comunist a stopat progresul României în termeni de construcție democratică. Instaurarea unui sistem totalitar a însemnat abolirea pluralismului politic și dizolvarea partidelor politice democratice, inclusiv a PNL, care și-a încetat activitatea în noiembrie 1947. Mulți dintre fruntașii liberali au murit în închisorile comuniste, plătind cu viața credința în principiile democratice și valorile liberale, în vreme ce alții au fost fortați să ia calea exilului. Timp de aproape 50 de ani, liberalii din exil, mulți dintre ei foști lideri ai studenților și tineretului PNL, au continuat să-și promoveze ideile și crezurile și au păstrat viu spiritul PNL.

În 1989, după căderea comunismului, o parte dintre aceștia s-au întors în țară pentru a reorganiza și reconstrui Partidul Național Liberal, cărora li s-au alăturat personalități din țară. Printre cei care au repus bazele formațiunii liberale s-au numărat Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu, I.V. Săndulescu, precum și Radu Câmpeanu, primul președinte postcomunist al PNL. În primele zile ale anului 1990, PNL s-a reînregistrat ca partid politic și a început o nouă etapă din existența sa politică.

 

 

  • PSDR  (Sigla: un trandafir) (1946-1948, 1990-2001)

 

Partidul Social-Democrat Român (PSDR) este un partid politic istoric, cu rădăcini în anul 1893. Ideologia sa  politică era social-democraţia; pozitia politică: centru-stânga.   Reînfiinţat la data de 18 ianuarie 1990, sub conducerea lui Sergiu Cunescu, se considera continuatorul doctrinar al  Partidului Social-Democrat Independent din România  (PSDI), condus de Constantin Titel Petrescu. PSDR era  afiliat la Internaţionala Socialistă. Este motivul pentru care a fost curtat de  PDSR-ul lui Ion Iliescu. La 15 iunie 2001, Congresul PSDR a ratificat protocolul de comasare prin fuziune cu PDSR, pentru ca a doua zi să aibă loc Congresul de constituire a Partidului Social Democrat (PSD). Deci, PSDR a dispărut  la 15 iunie 2001, dizolvat în actualul PSD.

 

Ideile socialiste au pătruns în Principatele Române prin intermediul tinerilor care își făceau studiile în străinătate, transferul de idei făcîndu-se mai ales pe filiera franceză, datorită predilecției pentru cultura franceză. Mai ales după revoluția de la 1848, ideile socialiste au fost propagate prin intermediul presei muncitorești și socialiste. Un aflux important l-a avut venirea în țară a unui grup de emigranți ruși și basarabeni, cunoscuți sub numele de narodnici, prigoniți de autoritățile țariste, între care se remarcau Constantin Dobrogeanu-Gherea s.a. Ei au adus o infuzie nouă de idei socialiste de tip anarhist, dominante în Rusia, dar și de tip german, prin intermediul mai multor reviste, între care s-a remarcat Contemporanul (1881). În paginile acestuia au publicat articole socialiști de marcă - Vasile Conta, Dobrogeanu-Gherea, Vasile G. Morțun, Theodor Sperantia, Anton Bacalbașa, Constantin Mille s.a. Ei au dat o orientare modernă mișcării socialiste românești. Această orientare s-a concretizat prin apariția, în 1886, a studiului lui Gherea, Ce vor socialiștii români?

 

La 31 martie 1893 a fost fondat Partidul Social - Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR) (1893-1899). Din conducere făceau parte Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ion C. Frimu, Mihail Gheorghiu-Bujor,  s.a. Programul adoptat, inspirat din scrierile lui Gherea și de programul de la Erfurt al social-democraților germani, definea rolul PSDMR ca reprezentant al proletariatului român. În 1899 partidul s-a destrămat.

 

La 31 ianuarie 1910 a fost înființat Partidul Social Democrat Român (PSDR). Un rol important continuă să îl joace Dobrogeanu-Gherea, a cărui lucrare, "Neoiobăgia" a avut o influență importantă asupra orientării partidului. 

 

PSDR a salutat Marea Unire din 1918, solicitînd democratizarea țării și transformarea ei într-o societate socialistă.

 

Congresul din 7 mai 1927 a hotărît centralizarea întregii mișcări socialiste prin constituirea Partidului Social-Democrat (PSD) (1927-1948), iar printre membrii săi se numărau  Constantin Titel Petrescu, Ioan Flueraș, Ștefan Voitec,  Ion Pas s.a.. 

 

În perioada dictaturii regale, PSD și-a continuat activitatea în ilegalitate, sub conducerea lui Constantin-Titel Petrescu. Deși se aflau în tratative cu comuniștii pentru organizarea luptei antifasciste, social-democrații români au întrerupt contactele cu comuniștii, care susținuseră anexarea Basarabiei și Bucovinei de Nord la URSS.

 

După 23 august 1944, PSD a fost implicat în constituirea primelor cabinete provizorii, dar la instalarea guvernului Petru Groza, în martie 1945, Constantin Titel Petrescu și alți lideri regionali ai PSD au refuzat să participe. PSD era în pragul scindării, deoarece o parte a socialiștilor doreau o colaborare cu comuniștii:

 

- La Conferința din decembrie 1945, în urma hotărîrii majorității delegaților de a merge în alegerile parlamentare pe liste comune cu PCR, Constantin Titel Petrescu și susținătorii săi au părăsit PSD, constituindu-se apoi, în mai 1946, în Partidul Social-Democrat Independent (PSDI) (1946-1948). În manifestul PSDI se arăta că partidul este promotorul adevărat al social democrației românești În 1948, liderii PSDI au fost arestați, fapt ce a condus la dispariția partidului din viața politică.

 

- În februarie 1948,  PSD a fuzionat cu PCR în cadrul Partidului Muncitoresc Român (PMR). Două luni mai tîrziu, liderii PSD au fost arestați, fapt care a cauzat dispariția partidului din viața politică.

 

 

Publicat Marţi, 20 mai 2014
4550
 | 22
 | 1
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Tesloi Vasile
0
Sfinta teslă româneasca care ne chinuie de 24 de ani. Şi asta în ciuda consumului masiv de ţelina de la producătorii autohtoni din Obor. Ne mai aşteaptă o teslă şi mai mare cât de curind. Hai să vedem cine ţipă mai tare. Singura soluţie: chiloţi de tablă!
Publicat Miercuri, 21 mai 2014
+Răspunde
neli
+2
SOBOLANULE , dar ce ne facem cu Antonescu al "tau" care se aliaza acum din nou cu "DUSMANII DE MOARTE " al celor 7,4 milioane de ROMANI care li s-au BATJOCORIT VOTUL lor la REFERENDUMUL din vara lui 2012 ?????? .EU , sunt unul dintre ei , si am JURAT , ca pana voi inchide ochii nu o sa mai VOTEZ . Ma voi intoarce la URNE atunci cand vor INVIA parintii mei din MORMINTE si vor candida EI , in rest numai am INCREDERE in NIMENI . Pe oricine am vota NOI , TOT EI sunt .... NISTE HOTI si NEMERNICI ! Uitati-va la toti care au facut POLITICA dupa 1989 ...... SUNT PUTREZI de BOGATI , TONUL DANDU-L chiar presedintele DEMIS si LAS' cu "iubita" sa Eena , cu atatea VILE , PAMANTURI vandute si revandute . Cele 300 de hectare de la MOSIA sa de la Nana nu-ti suna URAT pentru un ADEVARAT PRESEDINTE ???
Publicat Miercuri, 21 mai 2014
+Răspunde
@ 9 moftronix
+3
Du-te la culcare ,ca ai inceput sa aiurezi. Se vede ca nici nu erai nascut pe atunci, vorbesti "dupa ureche" !! Ziua de 20 mai 1990 a fost chiar in duminica a cincea dupa Paste , numita "a orbului ", in calendarul crestin !
Publicat Marţi, 20 mai 2014
+Răspunde
KAKARAU si PNL
-6
vor si ei sa ne...INCALECE (asa, o tura, cat mai e ceva de furat...pardon! de "privatrizat" ... Eu m-am lamurit ca PNL nu mai exista de cand si-au tras-o cu socialistii-komunisti. Aceasta evidenta este reconfirmata de postacii de astazi ai lui Kakarau, gen Shobolanu, Flatoolatzia, etc... DRACU' va mai voteaza, baietasi !!!
Publicat Marţi, 20 mai 2014
+Răspunde
Minutescu
0
Ce vroiati, dupa 45 de comunism feroce, dupa distrugerea fizica , exterminarea efectiva a intelectualitatii romanesti si a oamenilor politici, Maniu, Mihalache, Patrascanu,Rosetti( eliminat de cafegiul Securitatii in 1990, prin electrocutare), abdicarea fortata a Majestatii Sale Regele Mihai I si promovarea analfabetilor la coducerea tarii, poporul roman era o turma needucata , speriata si moarta de foame, fara caldura in bloccotetele comuniste. Ce puteau sa voteze romanii ? Au votat un *editat* comunist Ilisecu, care a distrus ,,stiintific", ce mai exista din vechea societate romaneasca , dupa foi de parcurs al KGB pentru toata pantomima care se desfasoara in. Romania de 24 de ani.
Publicat Marţi, 20 mai 2014
+Răspunde
SOBOLANU
+3
DRAGI ROMANI SUB NICI O FORMA NU MAI TREBUIE SA AVEM O DUMINICA A ORBULUI AU TRECUT 25 DE ANI DE ATUNCI !!!!! ROMANI TREBUIE SA FIM O TARA CARE SA NU MAI AIBA TREABA CU COMUNISMUL PE CARE VREA SA L INTRODUCA PONTA !!!! SUNTEM MILIOANE DE ROMANI CARE VREM CU ADEVARAT SCHIMBAREA PRIN ADEVAR NU PRIN MINCIUNA SI TRADARE !!!! JOS CIUMA ROSIE PSD UNPR PC !!!!! VICTORIE PNL !!!! ROMANI DACA SUNTETI INDECISI STAMPILATI TOT BULETINUL CA SA FIE NUL SI SA NU L FOLOSEASCA UN ESCROC !!!!!
Publicat Marţi, 20 mai 2014
+Răspunde
Daca te uiti in urma,...
-5
Vei vedea ca doar maghiarii au fost constienti si doar ei stiau tot timpul ce si cum trebuie, poate tocmai de asta au fost huliti de romanii mereu pusi pe jaf si capatuiala, Singurii care mereu au fost in opozitie reala au fost maghiarii, indiferent ca au fost sau nu la guvernare, tot nu au fost ascultati si urmati.
Publicat Marţi, 20 mai 2014
+Răspunde
moftronix
+1
Citez din zicerea Postacului Nae Girimea .'' de la duminica Orbului am mai trecut prin doua duminici ale Chiorului " . Bravo ,Nae !!!!!. Ai spus totul . Astia care o tzin langa cu '' duminica orbului '' sunt atat de IDIOTI incat nu mai merita luati in seama . In 1990 se puteau tine alegeri si in duminica OCHIULUI taranist . Tot Ion Iliescu ar fi castigat si tot cu 85 % . Pentruca OCHIUL taranist era de sticla .
Publicat Marţi, 20 mai 2014
+Răspunde
ILIE DE LA SCULARIE
+20
"Ce ghinion pe poporul asta" ! Dupa Duminica Orbului, sa fim obligati "sa alegem intre doi comunisti", sa asistam la Topaiala Prostanacului, sa fim spre sfirsitul Decadei Chiorului si sa asteptam apocaliptic Domnia Coabitacului ! ... Seamana oarecum cu calendarul chinezesc si cu toate lighioanele de acolo !
Publicat Marţi, 20 mai 2014
+Răspunde
Bla, bla bla
+21
... de 24 de ani numai bla, bla bla ! Magistratii cer spagi de milioane, familia Vlaslov la fel, spaga de la Hidroelectrica tot de milioane , s.a.m.departe ! 5% din romani o duc regeste pe umarul sclavilor in proportie de 95% ! De vina sunt apaticii si comozii ... tot in proportie de 95% ...... Romania este neguvernabila si iminent inaintea unui colaps economic final ! Vom ajunge cersetorii Europei ! Hai, sa traiti bine !
Publicat Marţi, 20 mai 2014
+Răspunde
Recomandate
Dezamăgirea cu Iohannis
Publicat acum 3 ore şi 30 minute
Iohannis: Diaspora, prioritate națională
Publicat acum 9 ore şi 12 minute
Cornel Nistorescu

"Noi, de mâine dimineaţă, am da un ordin care să interzică orice export de lemn masiv şi orice tăiere de arbore, cu excepţia celei planificate pentru necesarul fabricilor de mobilă şi a răriturilor pentru consum."

Cornel NistorescuPublicat acum o oră şi 5 minute

"