25 de ani de la înfiinţarea primului parlament postdecembrist – CPUN

Lista primilor „baroni locali”. Paritatea – marea cacealma a lui Ion Iliescu. Cine era la putere, cine în Opoziţie. Cine sunt supravieţuitorii.

O cacealma „marca” Ion Iliescu

Pe 9 februarie 1990, CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) emite Decretul-Lege nr.81, privind înfiinţarea CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională), adică a primului parlament postdecembrist. Art.1 din respectivul decret-lege suna astfel: „Pe data prezentului decret-lege, Consiliul Frontului Salvării Naţionale îşi modifică alcătuirea, organizându-se pe baze paritare, în sensul că jumatate din numărul membrilor săi sunt din actualul consiliu, iar cealaltă jumătate este formată din reprezentanţi ai partidelor, formaţiunilor politice şi organizaţiilor minorităţilor naţionale, cooptaţi în consiliu. Fiecare partid, formaţiune politică sau organizaţie a minorităţii naţionale va putea fi reprezentată de cel mult trei membri. Consiliul Frontului Salvării Naţionale, realcătuit potrivit prezentului articol, se va numi Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională”.

Acest CPUN reprezintă o mostră a ceea ce s-a numit în epocă „democraţie originală” (care semăna mai mult cu „democraţii africane postcoloniale). „Paritatea” invocată de Decretul-Lege 81/1990 reprezenta o cacealma de zile mari pentru că Puterea, adică un singur partid mare (exact ca în Africa), FSN, deţinea jumătate din mandate, iar cealaltă jumătate a mandatelor era deţinută de un conglomerat de partide şi organizaţii ale minorităţilor, dar o mare parte din acest conglomerat era format din partide satelit ale FSN. Practic era vorba varianta „B” (de avarie) a structurii politice gândite de Ion Iliescu şi cei din imediata lui apropiere în 22 decembrie 1989. Reamintim, iniţial FSN-ul înfiinţat imediat după căderea lui Ceauşescu se preconiza să fie o mare platformă care să cuprindă partide politice, organizaţii ale minorităţilor naţionale, evident, conducerea urmând să revină „emanaţilor din revoluţie”. Cum a existat o opoziţie puternică împotriva acestei variante – care de fapt era un PCR ceva mai pestriţ –, Iliescu & Co. au anunţat ceea ce iniţial au negat: transformarea FSN în partid şi participarea în alegeri. FSN devenea astfel şi arbitru, şi jucător. Cele 3 partide istorice, PNL, PNŢcd şi PSDR s-au opus din nou vehement, pe 28 ianuarie a avut loc o uriaşă manifestaţie de protest (cca 120-130.000 de oameni) în Bucureşti, iar pe 1 februarie 1990 s-a semnat un acord între liderii partidelor istorice şi Ion Iliescu privind înfiinţarea CPUN. Dar Ion Iliescu a obţinut câştig de cauză reuşind să introducă „celebra paritate”.

Componenţa primului parlament

Arhaicul parlament postdecembrist a avut 259 de membri. Componenţa a fost următoarea:

112 membri – FSN, 102 membri – 35 partide politice; 39 membri – 13 organizaţii ale minorităţilor naţionale; 3 membri – AFDPR (foştii deţinuţi politici), 3 membri – Sindicatul Fraternitatea.

Conducerea (Biroul Permanent) a CPUN a fost următoarea:

• Preşedinte: Ion Iliescu (FSN)

• Vicepreşedinţi: Ion Caramitru (FSN), Cazimir Ionescu (FSN), Károly Király (UDMR), Radu Câmpeanu (PNL), Ion Mânzatu (Partidul Republican).

• Secretar: Dan Marţian (FSN)

• Membri: Serghei Meszaros (PND), Virgil Andrei Vâţă (PD din Cluj), Radu Ciuceanu (AFDPR), Nicolae S. Dumitru (Mişcarea FSN), Gheorghe Manole (FSN), Corneliu Mănescu (FSN), Alexandru Bârlădeanu (FSN), Constantin Gurilă (expert FSN), János Vincze (expert FSN), Mircea Dinescu (FSN), Toma George Maiorescu, Nicolae Radu (FSN), Ion Diaconescu (PNŢcd), Dan Hăulică (FSN)

Cine reprezenta Puterea

În primul parlament postdecembrist, „Puterea” era reprezentată de FSN şi câteva partide satelit, special create pentru a asigura o majoritate lejeră grupării conduse de Ion Iliescu, precum şi din alte partide de stânga, cu vederi chiar comunistoide. A fost dovada că aşa-zisa „paritate” nu reprezenta decât pură propagandă. Partide satelit au fost:

• Mişcarea Politică a FSN (N.S.Dumitru, Dan Iosif, Bogdan Pătraşcu)

• Partidul Socialist Democratic din România (Marius Cârciumaru, Cornel Stan)

• Partidul Socialist Democrat (Radu Dumitrescu, Nicolae Jurcă, Monica Dumitriu)

• Partidul Socialist al Dreptăţii (Alexandru Dan Popescu, Gheorghe Cazacov)

• Partidul Social Democrat Creştin Român (Decebal Herghelegiu, Ghe. Sipitcă)

• Partidul Unităţii Democratice din Moldova (Dumitru Maftei, C-tin Grădinaru)

• Partidul Ţărănesc Român (Nicolae Geamănu, Dumitru Truţă, Gheorghe Pantea)

• Partidul Liber Democrat (Vlad Galin, Nica Leon)

• Partidul Libertăţii şi Democraţiei Române din Craiova (Stelian Cincă, N. Vărzaru)

• Partidul Democrat al Muncii (Iosif Boda, Eduard Mezincescu, Radu Dobrescu)

• Partidul Democrat Agrar din România (Victor Surdu, Constantin Gib, D.Teaci)

• Partidul Democrat Constituţional (Adrian Constantin, Nuţu Constantin)

• Partidul Democrat Progresist (Ion Uţă, Mihai Bălăţescu, Viorel Matei)

• Partidul Muncii (Gabriel Mancaş, Gheorghe Cozea, Marin Popa)

• Partidul Progresist din Baia Mare (Teodor Ardelean, Vasile Priala)

• Partidul Tineretului Liber Democrat (Vasile Gherasim, Ioan Todiraş)

• Partidul Poporului (Sorel Bunget, Mihai Dragu, Petre Popescu)

• Partidul Cooperatist (Dan Berca, Ion Zervu, Ion Simionescu)

• Forumul Democrat Român (Petrişor Morar, C-tin Dumitrescu, Victor Crăciunescu)

• Partidul Dreptăţii Sociale Liber Democrat (Pompiliu Mateescu, Gheorghe Susanu)

Cine reprezenta Opoziţia

• PNL: (Radu Câmpeanu, Ionel Săndulescu, Dan Amedeo Lăzărescu)

• PNŢcd (Ion Diaconescu, Liviu Petrina, Ioan Lup)

• AFDPR (C-tin Ticu Dumitrescu, Radu Ciuceanu, Constantin Lăţea)

• PER (Otto Weber, Tache Pârvulescu, Adrian Manolache)

• Uniunea Democrat Creştină (Mrcel Petrişor, Mihai Grama, Vladimir Fulger)

• Partidul Socialist Liberal (Nicolae Cerveni, Petre Dragomir, Lazăr Arjoceanu)

• Mişcarea Ecologistă din România (Toma George Maiorescu, Al Ionescu, Al Roşu)

Grupări de centru (relativ mai apropiate de Opoziţie)

• Partidul Republican (Ion Mânzatu, Alexandru Vaida)

• Partidul Unităţii Democratice (Nicu Stăncescu, Lucian Cipere, Mircea Bărbulescu)

• Partidul Uniunii Creştine (Liviu Lazăr, Gheoghe Pop, Adrian Popescu)

• Partidul Democrat din Cluj (Virgil Andrei Vâţă, Gabriel Zăgrean)

• Partidul Naţional Democrat (Serghei Meszaroş, Ion Radu Zilişteanu)

• Partidul Ecologist Umanist Arad (Petre Barbu, Alin Petru Shop)

Pe poziţii de centru se situau şi o parte dintre reprezentanţii minorităţilor şi existau şi vreo 10-20 de membri ai FSN care votau „rebel”.

Ei au fost cei dintâi „baroni locali”

Printre cei 112 membri ai FSN se aflau şi cei 40 de lideri judeţeni ai Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, funcţia echivalentă astăzi fiind cea de preşedinte de consiliu judeţean. Practic, ei erau şefii judeţelor în februarie 1990. Cei mai mulţi dintre ei erau în funcţie chiar din primele zile de după căderea regimului Ceauşescu, când au fost liderii judeţeni ai CFSN. Vă prezentăm lista primilor şefi de judeţe şi ce fac ei acum.

Alba – Octavian Borza (actualmente lider PC Cugir)

Arad – Valentin Voicilă (actor Arad)

Argeş – Visarion Chirilă (?)

Bacău – Gheorghe Popa (director centru de cultură George Apostu Bacău)

Bihor – Constantin Bozintan (?)

Bistriţa-Năsăud – Pamfil Moisil (potent om de afaceri)

Botoşani – Petre Curcă (profesor)

Braşov – Emil Stoica (preşedintele Senatului Universităţii Transilvania Braşov)

Brăila – Nicu Preda (?)

Buzău – Paul Ştirbu (?)

Caraş-Severin – Dumitru Vlădulescu (director Teatrul de Vest, Reşiţa)

Călăraşi – Doru Ioan Tărăcilă (senator 1990-2008, fost ministru, actualmente avocat)

Cluj – Octavian Buracu (decedat)

Constanţa – Barbu Dănescu (decedat)

Covasna – Orban Arpad (decedat)

Dâmboviţa – Constantin Tzitzeclis (decedat)

Dolj – Radu Berceanu (fost parlamentar, ministru, actualmente om de afaceri)

Galaţi – Ilie Plătică Vidovici (senator 1990-2004, om de afaceri, actualmente pensionar)

Giurgiu – Ion Popescu (avocat)

Gorj – Artemiu Vanca (publicist pensionar)

Harghita – Pataki Emerich (? jurist)

Hunedoara – Mihai Cheţan (?)

Ialomiţa – Constantin Sava (fost senator, sec.gen.Senat, activist PSD)

Iaşi – Dan Gâlea (decedat)

Maramureş – Mihai Ţintaş (?)

Mehedinţi – Simion Drăcea (?)

Mureş – Ioan Scrieciu (decedat)

Neamţ – Florin Buruiană (fost senator PNŢCD, secretar de stat, ?)

Olt – Nicolae Grădinaru (deputat până în 2004, ?)

Prahova – Corneliu Ruse (decedat)

Satu Mare – Nicolae Popdan (?)

Sălaj – Teodor Mânăilă (colonel în rezervă – pensionar)

Sibiu – Mircea Tomuş (pensionar)

Suceava – Mihai Iacobescu (profesor universitar)

Teleorman – Timotei Stuparu (actualmente senator PSD)

Timiş – Alexandru Roşcoban (?)

Tulcea – Barbu Popescu (?)

Vaslui – Marian Enache (actualmente deputat UNPR)

Vâlcea – Mihai Dumitrescu (decedat)

Vrancea – Liviu Ioan Stoiciu (scriitor, ziarist)

Notă: şefii judeţeni scrişi cu roşu au devenit ulterior baroni locali în adevăratul sens (actual) al cuvântului.

Supravieţuitorii primului parlament

Dintre cei care au fost membri în CPUN, mai avem câţiva supravieţuitori, adică sunt activi în politică.

• Verstoy Attila (UDMR în 1990) – senator UDMR (este singurul politician care nu a ieşit din Parlament începând cu prima zi de lucru a CPUN şi până în prezent)

• Varujan Vosganian (Uniunea Armenilor în 1990) – senator PNL (doar între 2000 şi 2004 a lipsit din Parlament)

• Petre Roman (FSN) – deputat PNL (a mai fost parlamentar între 1990 şi 2004)

• Timoteu Stuparu (FSN) – senator PSD (a mai fost parlamentar între 1990-1990 şi între 2000-2004)

• Marian Enache (FSN) – deputat UNPR (a mai fost parlamentar între 1990-1992, 1996-2000)

Mai sunt activi în politică:

• Ioan Mircea Paşcu (FSN) – europarlamentar PSD

• Vasile Gherasim (Partidul Tineretului Liber Democrat) – membru UNPR

• Romeo Raicu (FSN) – membru PNL (via PDL)

• Petrişor Morar (Frontul Democrat Român) – membru PNL (via PDL)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.