„25 de ani de la prăbuşirea dictaturilor comuniste în Europa de Est: privind în urmă, privind înainte”

În acest sfârşit de noiembrie se aniversează 25 de ani de la sfârşitul dominaţiei comuniste în Europa. Anul 1989 – un adevărat annus mirabilis – a început în luna martie cu masa rotundă din Polonia, a continuat cu Revoluţia de Catifea din Cehia, cu mişcările revoluţionare din Ţările Baltice, Bulgaria şi Moldova, a culminat în noiembrie prin căderea Zidului Berlinului şi s-a sfârşit dramatic în decembrie cu Revoluţia română, marcată de o represiune sângeroasă şi sacrificiul luptătorilor pentru libertate.

Pentru a comemora aceste evenimente măreţe şi pentru a evalua impactul acestora la o distanţă de un sfert de secol, Fundaţia Română pentru Democraţie, susţinută de Guvernul României şi de Parlamentul României, a organizat o prestigioasă Conferinţă Internaţională 25 de ani de la căderea comunismului în Europa de Est: privind în urmă, privind înainte, ce s-a desfăşurat în Bucureşti, în perioada 19-21 noiembrie 2014, la Palatul Parlamentului României.

Am avut bucuria să fiu invitată la această prestigioasă manifestare.

Au participat personalităţi care au schimbat istoria Europei Centrale şi de Est, lideri ai revoluţiilor din 1989 şi ai tranziţiei spre democraţie.

Foşti şefi de stat şi de guvern, lideri istorici ai revoluţiilor din 1989 şi ai tranziţiei spre democraţie s-au reunit la Palatul Parlamentului.

Dorim să relansăm o dezbatere despre similitudinile şi diferenţele care au marcat căderea structurilor comuniste, urmărind un spectru care se întinde de la compromisul politic din Polonia până la revoluţia sângeroasă din România: De ce au existat atâtea diferenţe şi totuşi, foarte multe similitudini, în modul în care s-a realizat schimbarea regimurilor comuniste şi apoi a tranziţiei din perioada post-comunistă? Care au fost momentele cruciale pentru integrarea europeană şi euro-atlantică a acestor state? Cum au influenţat ele prezentul şi viitorul Europei şi al lumii? Care e semnificaţia evenimentelor din ultimii 25 de ani pentru tranziţia la democraţie a altor ţări cu regimuri autoritare din alte părţi ale lumii din Asia, America Latină sau Africa?”, se întreba fostul preşedinte al României între anii 1996 şi 2000, Prof. Dr. Emil Constantinescu.

Întrebări ca un laitmotiv, la o distanţă apreciabilă de timp după publicarea volumelor cuprinse în Tetralogia Timpul dărâmării, timpul zidirii.

Printre liderii istorici ai acelui moment, primii preşedinţi democraţi din Europa Centrală şi de Est şi personalităţi occidentale care au marcat perioada post-comunistă au fost prezenţi la conferinţa de la Bucureşti Lech Walesa, preşedintele Poloniei 1990 – 1995; Hans-Gert Pöttering, preşedintele Parlamentului European 2007 – 2009; prof. dr. Jelio Jelev, preşedintele Bulgariei 1990 – 1997; Petăr Stoianov, preşedintele Bulgariei 1997 – 2002; prof. dr. Vytautas Landsbergis, preşedintele Lituaniei 1990 – 1992; prof. dr. Stanislav Shushkevich, preşedintele Belarus 1991 – 1994; prof. dr. Sali Berisha, preşedintele Albaniei 1992 – 1997; prof. dr. Rexhep Meidani, preşedintele Albaniei 1997 – 2002; Rudolf Schuster, preşedintele Slovaciei 1999 – 2004; prof. dr. Boris Tadić, preşedintele Serbiei 2004 – 2012; acad. dr. Petru Lucinschi, preşedintele Republicii Moldova 1996 – 2001; Ljubisa Georgievski, preşedintele Parlamentului Macedoniei 2006 – 2008; Viktor Iuşcenko, preşedintele Ucrainei 2005 – 2010; dr. Markus Meckel, ministru de Externe al fostei R.D.G; prof. dr. Hikmet Çetin, ministru de Externe şi vice prim ministru al Turciei 1991 – 1994; Sir Gavyn Arthur, Lordul Primar al Londrei; Demszky Gabor, primarul Budapestei 1990-2010.

Şedinţa plenară de deschidere a fost precedată de o întâlnire cu câte un grup de tineri în vârstă de 25 de ani din ţările Europei Centrale şi de Est, precum şi din alte ţări. Aceste dialoguri au fost moderate de personalităţi din mediul academic şi civic, printre care prof. dr. Ivo Slaus, preşedintele onorific al Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă; prof. dr. Alexander Likhotal, preşedintele Green Cross International; E.S. Katalin Bogyay, preşedintele Adunării parlamentare a UNESCO 2011 – 2013; Marc S. Ellenbogen, preşedintele Prague Society; dr. Mark Donfried, directorul Institutului de Diplomaţie Culturală din Berlin; prof. dr. Daniel J. Caron, Universitatea ENAP Quebec; prof. dr. Giuli G. Alasania, rectorul Universităţii din Georgia; Thor Halvorssen, preşedinte şi director general al Human Rights Foundation / Oslo Freedom Forum.

Trecutul ca o amintire a viitorului

Lech Walesa şi Regele Mihai, doi mari lideri europeni

După Imnul Uniunii Europene şi Imnul de stat al României şi un Moment de reculegere în memoria victimelor gulagurilor comuniste, luptătorilor în revoluţia anticomunistă din 1989 şi a oamenilor de stat care au contribuit la schimbarea lumii în urmă cu 25 de ani, Emil Constantinescu, preşedinte al României între 1996 şi 2000, a rostit Cuvântul de deschidere, subliniind: ”Comunismul s-a prăbuşit în mod diferit, de exemplu prin compromis politic în Polonia şi prin lupte sângeroase în România. În continuare este esenţial să înţelegem de ce au existat aceste diferenţe. Ce semnificaţie au evenimentele din aceşti 25 de ani pentru tranziţia spre democraţie a regimurilor autoritare din alte zone ale lumii – Asia, America Latină, Africa. Am invitat principalii actori politici din ultimii 25 de ani din Europa Centrală şi de Est şi cei care ne-au onorat cu prezenţa sau cei care ne-au transmis mesaje sunt gata să răspundă la aceste întrebări”.

Cuvântul de bun venit a revenit gazdei, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a afirmat: ”Hannah Arendt dezvolta teza că răul se propagă prin indolenţă. De aceea astăzi e nevoie să fim vigilenţi ca răul să nu ne invadeze. Libertate şi democraţie sunt cele două puncte cardinale importante. Sunt idei de forţă. Oare există democraţie fără libertate? La 25 de ani de la eliberarea de dictatură vorbim mai ales de democraţie decât de libertate. Poate nu ar trebui să fie aşa; poate că nu e bine să considerăm libertatea ca pe un bun câştigat pentru vecie şi să ne îngrijorăm doar de eventualele derive ale democraţiei. Experienţa generaţiei părinţilor noştri dovedeşte că ele sunt indisolubil legate şi că dispariţia uneia o aduce după sine inevitabil pe cea a celeilalte. Oricâte ezitări ar fi avut Europa Occidentală din ultimele două secole în privinţa asta erau spulberate de voinţa cetăţenilor care îşi cucereau libertatea. Democraţia nu mai avea nevoie de argumente. Dar în noul secol care începea, din nefericire, la 11 septembrie 2001, libertatea nu are parte de aceeaşi soartă. Democratic, cetăţenii acceptă tot felul de limitări ale libertăţii individuale şi colective în schimbul unei siguranţe sporite. Până unde putem merge, mă întreb, şi vă întreb şi pe dumneavoastră”.

Preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat în cadrul simpozionului că alegerile libere şi corecte şi un sistem parlamentar responsabil sunt necesare ca oxigenul, dar reprezintă doar armătura unor societăţi libere şi demne.

Mesajul MS Regele Mihai I a fost prezentat de ASR Principele Radu. Majestatea Sa Regele Mihai a spus printre altele:

„În anul 1927, la moartea regelui Ferdinand I, bunicul meu, am fost proclamat Regele României. În cei 87 de ani care au trecut, am fost martorul direct al apariţiei şi prăbuşirii fascismului şi comunismului. Două sisteme criminale, care au lăsat în urmă peste 100 de milioane de victime şi multe milioane de oameni schilodiţi sufleteşte şi trupeşte.

Viaţa mea a fost o lungă şi loială aşteptare. Aşteptare ca Europa să îşi revină în fire, aşteptare ca România să se reîntoarcă la ea însăşi. Răbdarea poate fi, uneori, o armă împotriva destinului istoric. Aşteptarea şi credinţa. Iubirea şi simţul datoriei.

Dar în lunga mea viaţă am cunoscut şi momente binecuvântate. Dumnezeu a vrut să fiu în prima linie a revenirii ţării mele în familia demnă a naţiunilor libere, prin intrarea României, ca membru deplin, în Uniunea Europeană şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

Familia mea şi cu mine am muncit mult în ultimii 25 de ani de la Căderea Comunismului, pentru o Românie democratică, prosperă, liberă şi demnă. Nu vom înceta să facem acest lucru până la sfârşitul zilelor noastre, convinşi că instituţia Casei Regale este parte a identităţii noastre statale şi naţionale.

Comunismul s-a născut în România în acelaşi an cu mine, 1921. Acum, după mai bine de 9 decenii, am fericita ocazie să mă adresez vouă, sărbătorindu-i căderea.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

Fostul preşedinte Emil Constantinescu, organizatorul evenimentului, a specificat la începutul conferinţei că în sală sunt prezenţi cei care în decembrie 1989 s-au ridicat împotriva regimului dictatorial Nicolae Ceaşescu, cei care în ciuda tancurilor, a imenselor forţe ale armatei şi Securităţii au luptat pentru libertate.

În numele celor au avut un rol în evenimentele de acum 25 de ani şi care nu mai sunt printre noi s-a ţinut un moment de reculegere.

Fostul preşedinte Emil Constantinescu a declarat în cadrul simpozionului că prăbuşirea comunismului, cu excepţia României, nu s-a produs prin revolte sângeroase, de felul celor prin care comuniştii au venit la putere, ci în mod paşnic.

Oare câtor oameni le-a fost dat să simtă, într-un timp atât de scurt şi pe propria piele, fiorul fricii şi inconştienţa curajului, teroarea şi libertatea, suspiciunea şi încrederea, descoperirea generozităţii, credinţei şi toleranţei, dar mai ales sentimentul de a trăi pe viu istoria?”

Fostul şef de stat al României a mai declarat că ”Zidul Berlinului s-a prăbuşit în 1989 în realitatea lui de ciment şi oţel, dar a rămas în imaginarul Europei şi multă vreme va mai greva conştiinţele celor din Vest şi a celor din Est”.

Potrivit lui Emil Constantinescu, lupta împotriva corupţiei scoate la iveală diferenţe legate de existenţa şi respectarea legilor, nu numai în istoria modernă, ci şi în timpul îndepărtat.

Emil Constantinescu a mai afirmat că ceea ce a făcut ca revoluţiile din 1989 să pară un miracol a fost prăbuşirea atotputernicului sistem comunist din interior, pe cale paşnică, într-un timp foarte scurt.

Nicio conspiraţie nu putea să organizeze această schimbare, dacă nu exista determinarea unor mulţimi de oameni care au crezut în nişte idealuri şi au fost dispuse să moară pentru aceste idealuri. Aceste momente sunt rare la nivelul întregii istorii a lumii şi ele schimbă destinul naţiunilor”, a mai spus Emil Constantinescu, adăugând că un rol important a fost al grupurilor de intelectuali.

Europa Unită are o grea povară. În numele celor mulţi trebuie să acţionăm. Niciodată nu e prea târziu pentru Adevăr. Trebuie să construim un proiect universal, să avem curajul să spunem ce s-a întâmplat. Este necesară o dezbatere pentru condamnarea ideologiei comuniste. Avem nevoie de un Proiect Naţional pentru a ieşi din acest labirint al incertitudinii.

Este necesar să reconstruim societatea civilă, acordând o importanţă deosebită mediului academic pentru a modela acest Dialog”.

Ca şi în Memoriile sale, care reprezintă o lecţie a libertăţii Adevărului, fostul preşedinte Emil Constantinescu este şi va rămâne o verigă în instaurarea democraţiei în România.

Călin Popescu Tăriceanu, la Conferinţa de la Parlamentul României

Fostul preşedinte al Poloniei din perioada 1990-1995 şi lider al Solidarność, Lech Walesa, cel care a declanşat scânteia revoluţiilor, a vorbit, în intervenţia sa, despre schimbările aduse de căderea comunismului.

Lech Walesa, care a marcat lupta împotriva comunismului, a ţinut un discurs aplaudat la scenă deschisă de întreaga audienţă, subliniind faptul că ”toţi am fost martorii unei ere a împărţirii Europei în blocuri diferite, dar noi am continuat să fim în Uniunea Europeană cu diferenţe foarte mari, cu moştenirea erei vechi. Aceste graniţe au creat diferenţe mari atât în ceea ce priveşte nivelul de trai, sistemele fiscale, sistemele educaţionale, sistemele de sănătate. Generaţia noastră trebuie să stabilească fundamentele unei noi lumi, să încercăm să creăm un echilibru între cele două lumi. Am eliminat graniţele, dar chiar am beneficiat de acest lucru?”, se întreba el. ”Iar dacă dorim să construim o lume mai bună, să ne amintim ce a fost în urmă cu 25 de ani. Când am început să ne opunem regimului, ni se spunea: «nu aveţi încă şansa să dărâmaţi comunismul». Noi eram puţini, ei erau mulţi. Dar în calculele noastre nu am uitat de spirit, de Dumnezeu. A fost de ajuns un Papă, Papa Ioan, o personalitate care a demonstrat că putem să depăşim momentele grele, putem să ne întoarcem la valori. Să construim un Decalog circular. Avem nevoie de dezbateri. Avem nevoie de emoţii. Avem nevoie de greve, de proteste pentru a alege oamenii potriviţi. Să începem construcţia unei noi lumi”.

De altfel, Regele Mihai a oferit, joi seara, un dineu oficial la Palatul Elisabeta în onoarea celor 12 şefi de stat din Europa Centrală şi de Est cu ocazia a 25 de ani de la căderea comunismului, la acest eveniment fiind prezent şi fostul preşedinte al României Emil Constantinescu.

Înainte de acest dineu, în Sala Regilor din Palatul Elisabeta, Regele Mihai i-a înmânat fostului preşedinte al Poloniei Lech Walesa Ordinul Coroana României în Grad de Mare Cruce, pentru „inegalabila contribuţie a acestuia la căderea comunismului în Europa, cel mai important eveniment al secolului trecut”.

El este şi scânteia care a declanşat revoluţiile din 1989 şi care a dus la reinstaurarea democraţiei şi libertăţii în Europa Centrala şi de Est. Alături de el se află alţi foşti 11 şefi din perioada aceea tulbure care şi-au condus ţările către democraţie şi libertate. Faptul că aceşti şefi de stat precum Bulgaria, Albania, Lituania se află la Bucureşti, fapt care i se datorează în mare măsură şi preşedintelui Emil Constantinescu este o onoare pentru ţara noastră căreia i se recunoaşte rolul crucial pe care l-a avut în destrămarea comunismului în anii ’90”, a precizat cancelarul Decoraţiilor Regale, Ioan Luca Vlad.

Mihail Gorbaciov, preşedinte al URSS 1985-1991, promotorul reformelor Glasnost şi Perestroika, care din cauza sănătăţii sale nu a putut fi prezent, a trimis un mesaj care a fost prezentat de prof.dr. Alexander Likhotal, preşedintele Green Cross International Geneva, fost consilier politic şi purtător de cuvânt al preşedintelui Mihail Gorbaciov.

Evenimentele de acum 25 de ani ne-au dat şansa să creăm o nouă Europă, iar Europa este obligată să răspundă acestei noi provocări. Din păcate, în ultimul timp, au apărut noi linii de demarcaţie. A apărut criza din Ucraina, o deteriorare a relaţiilor dintre Est şi Vest. Aceasta cere o nouă echilibrare”.

În discursul său, Hans Gert Pöttering, preşedintele Parlamentului European (2007-2009), a felicitat printre altele România pentru curajul avut de a-l vota pe Klaus Iohannis, reprezentantul unei minorităţi, şi pentru că nu ţinut seama de diferenţele de religie.

A urmat prezentarea mesajelor din partea: Uniunii Europene, NATO, ONU, UNESCO şi mesajelor din partea unor lideri ai Revoluţiilor din 1989 care nu au putut participa la conferinţă: Arpad Goncz, preşedintele Ungariei 1990-2000; Arnoul Ruutel, preşedintele Estoniei 2001-2006; Aleksander Kwasniewski, preşedintele Poloniei 1995 – 2005, Jerzy Buzek, prim ministru al Poloniei (1997 – 2001), preşedinte al Parlamentului European 2009-2012, Danilo Türk, preşedintele Sloveniei (2007 – 2012), Wolfgang Schüssel, cancelarul Austriei 2000-2007, Bertie Ahern, prim-ministru al Irlandei 1997-2008, preşedintele Consiliului European 2004, Franco Frattini, ministrul Afacerilor Externe 2002-2004; 2008-2011, comisar european pentru Justiţie, Libertate şi Cetăţenie 2004-2008, Romano Prodi, Preşedintele Comisiei Europene (1999-2004) şi prim-ministru al Italiei în perioadele 1996-1998, 2006-2008.

Tot ieri, în Sala de plen a Senatului României, a avut loc Sesiunea plenară I, avându-l ca Chairman pe acad. Ion Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj, în care au fost susţinute discursurile personalităţilor care au marcat istoria revoluţiilor anticomuniste şi a tranziţiei spre democraţie.

Lech Walesa, fostul preşedinte al Poloniei

Jeliu Jelev, preşedintele Bulgariei (1990 – 1997)

Vytautas Landsbergis, preşedintele Lituaniei (1990 -1992), liderul mişcării anticomuniste Sajudis

Stanislav Shushkevich, preşedintele Belarus (1991 – 1994)

Sali Berisha, preşedintele Albaniei (1992 – 1997) Petru Lucinschi, preşedintele Republicii Moldova (1996 – 2001)

Petăr Stoyanov, preşedintele Bulgariei (1997 – 2002)

În cea de a doua Sesiune plenară, carel-a avut ca Chairman pe prof.dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti, au urmat discursurile personalităţilor care au marcat istoria revoluţiilor anticomuniste şi a tranziţiei spre democraţie:

Rexhep Meidani, preşedintele Albaniei (1997 – 2002)

Rudolf Schuster, preşedintele Slovaciei (1999 – 2004)

Boris Tadic, preşedintele Serbiei (2004 – 2012)

Viktor Iuşcenko, preşedintele Ucrainei (2005-2010)

Valdis Zatlers, preşedintele Letoniei (2007 – 2011)

Markus Meckel, ministrul Afacerilor Externe al RDG în primul Guvern democrat care a negociat unificarea Germaniei (1990)

Gábor Demszky, primarul Budapestei (1990 – 2010), semnatar al Cartei 77 (1979), fondator al SAMIZDAT (1981)

Hikmet Cetin, preşedintele Parlamentului Turciei (1997-1999), vicepremier şi ministru al Afacerilor Externe (1991-1994)

Apel către Parlamentul European

Lech Walesa vorbind în Aula Parlamentului

A doua zi, în Sala Avram Iancu a Palatul Parlamentului României, s-a desfăşurat Sesiunea plenară III, fiind prezentate concluziile conferinţei.

Radu Preda, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, a lansat un Apel către Parlamentul European, în care specifica:

Cele două decenii şi jumătate trecute deja de la căderea comunismului au fost marcate de o lungă şi complexă tranziţie în majoritatea ţărilor Europei Centrale şi de Est. O parte a responsabilităţii pentru confuziile, întârzierile şi chiar nedreptăţile petrecute în această perioadă în societăţile noastre revine manierei în care am ştiu/vrut să ne raportăm la ideologia şi crimele regimului comunist.

Declaraţia de la Praga (2008) şi Rezoluţia Congresului de la Bucureşti al Asociaţiei Internaţionale a Foştilor Deţinuţi Politici şi Victimelor Comunismului (2014) au lansat cererea, mai mult decât legitimă, ca Parlamentul European, Consiliul Europei şi Guvernele naţionale să condamne ideologia şi crimele comunismului. Din păcate, răspunsul întârzie şi azi.

Reluăm cererea şi acum, cu ocazia întâlnirii liderilor istorici din Europa Centrală şi de Est, pe care o adresăm noului Parlament European şi noii Comisii Europene. Concret, credem că problematica memoriei victimelor dictaturii proletariatului trebuie avută în vedere, inclusiv prin includerea acesteia în portofoliul unui Comisar European.

În orizontul schimbărilor dramatice din ultimele luni de pe harta politică a Europei, condamnarea crimelor comunismului se impune de la sine. Niciodată până acum în ultimii 25 de ani nu a fost atât de imperativ avertismentul că ignorarea sau uitarea istoriei duce la repetarea acesteia”.

Incitant a fost şi Dialogul între liderii revoluţiilor anticomuniste şi ai tranziţiei spre democraţie cu generaţia născută în anii 1989-1990,

în cadrul Meselor Rotunde de la Palatul Parlamentului.

Aceste personalităţi care au schimbat istoria au avut dialoguri interactive, la 20 de mese rotunde, cu peste 400 de tineri din fostele ţări comuniste.

Fiecare din aceşti lideri, acompaniaţi, moderaţi de o mare personalitate academică mondială, a avut timp de două ore discuţii libere cu aceşti tineri cărora le-au transmis un mesaj, un mesaj al modului în care s-a schimbat cel mai crunt sistem dictatorial din lume şi cel mai criminal, acum 25 de ani, cât de dificilă a fost experienţa lor în tranziţia spre democraţie, spre economia de piaţă, spre integrarea euro-atlantică.

Panelul 1. Lecţia Solidarnost-ului polonez, prima breşă în lagărul comunist din Europa de Est, l-a avut Chairman pe Lech Walesa, preşedintele Poloniei (1990-1995) şi Moderator pe Prof.dr. Zoe Petre.

Panelul 2. Independenţa ca ideal naţional şi prăbuşirea URSS. Modelul Ţărilor Baltice a fost coordonat de dr. Valdis Zatlers, preşedintele Letoniei (2007 – 2011). Moderator: Smaranda Enache, co-preşedinte executiv al Ligii Pro Europa.

Panelul 3. Procesul Helsinki, rezistenţa civică şi prăbuşirea dictaturilor comuniste, cu Gábor Demszky, primarul Budapestei (1990 – 2010), fondator al SAMIZDAT-ului (1981), semnatar al Cartei 77 (1979), Radu Preda.

Panelul 4. Lupta pentru libertate şi democraţie în regimurile comuniste din Europa de Est. Un model actual pentru secolul 21 i-a inclus pe Thor Halvorssen, SUA-Venezuela, fondator şi director al Human Rights Foundation / Oslo Freedom Forum,şi Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989

Panelul 5. De la căderea zidului Berlinului la unificarea Germaniei

Chairman: Markus Meckel, ministrul Afacerilor Externe al RDG în primul Guvern democrat care a negociat unificarea Germaniei

Moderator: Conf. dr. Dragoş Petrescu, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti, preşedinte Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS)

Panelul 6. Belarus şi Georgia. Două foste republici sovietice, două drumuri

Co-chairmen: Stanislav Shushkevich, preşedintele Belarus (1991 – 1994)

Prof.dr. Giuli Alasania, Georgia, istoric, preşedinta Universităţii de Stat din Tbilisi, Vice-Rector al International Black Sea University (IBSU)

Moderator: prof.dr. Vasile Secăreş.

Panelul 7 a inclus Conflictele îngheţate în regiunea Mării Negre. Cazul Transnistria, avându-i Co-chairmen pe Petru Lucinschi, preşedintele Republicii Moldova (1996 – 2001) şi Eugen Doga, Republica Moldova, compozitor, Academia de Ştiinţe a Moldovei

Alte paneluri au avut tematici la fel de fierbinţi: De la disoluţia statului la statul de drept. Experienţa Albaniei, Integrarea euroatlantică a Europei Centrale, Tandemul Bulgaria-România pentru integrarea euroatlantică, Drumul Serbiei spre democraţie, Rolul Turciei în integrarea în NATO a fostelor ţări comuniste, Ucraina. Între aspiraţii europene şi jocuri geopolitice, Parlamentul European după integrarea fostelor ţări comuniste din Estul Europei, Au monarhiile constituţionale un viitor în fostele ţări comuniste din Europa de Est?, Căderea barierelor comuniste şi renaşterea drumului mătăsii, Învăţământul superior şi cercetarea în Europa Centrală şi de Est între tradiţie şi provocările secolului XXI, UNESCO şi renaşterea culturală a fostelor ţări comuniste, având-o ca Chairwoman pe Katalin Bogyay şi moderator pe acad. Răzvan Theodorescu, O nouă paradigmă pentru societatea secolului XXI, Liderii religioşi pentru pacea lumii.

Aceste paneluri au avut moderatori plini de spirit, precum: prof. dr. Vlad Nistor, Prof.dr. Stelian Tănase, prof.dr. Adrian Cioroianu, gen. Constantin Degeratu, Conf. dr. Armand Goşu, Bogdan Olteanu, prof.dr. Mihnea Constantinescu, Ligia Deca, Prof. dr. Adrian Curaj. A încântat asistenţa dr. Mark Donfried, director fondator al Institutului de Diplomaţie Culturală Berlin.

A fost, de asemenea, lansată emisiunea filatelică omagială 25 de ani de la Revoluţia română anticomunistă din 1989, fiind pusă în circulaţie o serie de timbre cu efigia anului 1989.

Au mai fost, de asemenea, vernisate expoziţiile de documente şi fotografii Drumul României spre NATO. Punctul de cotitură: 1996-2000 (realizată de Fundaţia Română pentru Democraţie) şi Represiunea comunistă în România 1945-1965: numitorul comun – moartea (realizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.