„25. document”. Imagini trăite sau imaginate ale Revoluţiei din 1989

Decembrie. Luna sărbatorilor imemoriale, a lui Moş Nicolae şi a Crăciunului, cărora li s-a adăugat, în ultimul sfert de veac, celebrarea (unii ar spune comemorarea) evenimentelor din 1989, menite să ne aducă libertate şi intrarea într-o lume normală.

În fiecare an, o suită de evenimente, mai oficiale sau mai personale, marchează acest moment al istoriei României: cu entuziasm, cu detaşare sau cu reproşuri.

Zborul. 20

La Galeria 030202 a fost vernisată recent expoziţia 25. document. Expoziţie de arte vizuale – desen, obiect, fotografie, instalaţie, performance – reunind creatori tineri şi foarte tineri, a căror activitate se măsoară în cel mult acest sfert de secol.

„Expoziţia 25. document marchează cei 25 de ani de la căderea regimului comunist din România şi aniversează 5 ani de la înfiinţarea galeriei Atelier 030202 – spaţiu de artă contemporană. O parte din artiştii selectaţi au trăit momentul Decembrie ’89. Cealaltă parte nu. Niciunul dintre noi nu avem pretenţia unei imagini şablon despre Revoluţia română şi nici un sentiment idealizant despre felul în care am trecut de comunism. Proiectul 25. document propune un memento vizual cu poveşti inedite şi radiografii subiective din prezent”, explică Mihai Zgondoiu, curator al Galeriei şi, desigur, unul dintre expozanţi.

Plutirea manifestelor

Expunerea începe cu o serie de afişe dedicate momentului căderii comunismului, realizate în 1989 de studenţi ai Academiei de Artă, afişe vândute la FNAC, dintre care reţinem în mod deosebit pe cele semnate de Andu Dumitrescu şi Ofelia Iosub.

Cu viziuni artistice diferite, cei doi artişti vizuali, în creaţia cărora trebuie amintite scenografia pentru primul şi pictura pentru cea de a doua, punctează în afişele expuse mai mult decât momentul în sine al evenimentelor din decembrie.

Afiş Ofelia Iosub 1989

Pentru Andu Dumitrescu, eliberarea pare a rămâne sub semnul întrebării, pentru Ofelia Iosub, semnăturile cu sânge ale participaţilor se ridică, din ce în ce mai “curăţate”, către un cer cenuşiu pe care plutesc câteva foi albe. Semne ale speranţei sau manifestele aruncate din elicopter care domină şi video-ul lui Mihai Zgondiu?

Expoziţia este dominată de fotografie. Imagini ale străzii din acele zile, ale oamenilor, ale unei efervescenţe generale.

Aurel Tar

Printre ele, un grupaj de lucrări ale olandezului Niek Hermans. Povestea lor merită a fi amintită. Artistul privea ştirile la televizor alături de soţia sa. Imaginile cu Ceauşescu şi agitaţia de sub balcon l-au făcut să înţeleagă că în România se petrece ceva important. S-a ridicat, şi-a anuţat soţia că pleacă şi a pornit spre ţara noastră pentru a trăi pe viu şi a consemna evenimentele. Expuse pentru prima dată, fotografiile surprind evenimentele străzii, cum ar fi protestul cu pancarte al studenţilor de la Arte, dar şi, chiar dacă numai sugerat, latura sângeroasă a revoluţiei, ca în cazul imaginii în care un personaj înarmat urmăreşte ecranul neclar al unui televizor.

Una dintre fotografiile lui Niek Hermans, expuse pentru prima dată

Dintre cei care au trăit evenimentele, Gabi Stamate a optat pentru o mini-instalaţie formată din fotografia în care este surprins manifestându-şi entuziasmul şi glonţul care l-a ratat de puţin intrând în încăperea în care se afla. Şi tot el propune setul de 25 de borcane goale cu capac, intitulat Capsula timpului, metaforă nu tocmai măgulitoare a veşnicelor speranţe risipite.

Imagine din Zborul. 20

Cu o abordare mai marcată de documentul istoric se adresează privitorului Aurel Tar în grupajul de portrete ale preşedinţilor României, începând cu primul de după război, Nicolae Ceauşescu, şi terminând cu ultimul ales, Klaus Iohannis. Fiecare poartă stele marcând numărul mandatelor, de la cea roşie şi mai “sovietică” a primului, la cele două şi jumătate ale lui Ion Iliescu, cele două ale lui Traian Băsescu, Emil Constantinescu şi Klaus Iohannis având numai câte una. Artistul şi-i “asumă” pe toţi, cravatele lor fiind marcate cu “brandul” Tar, petele de pe blana ghepard, ce apar în toate lucrările lui din ultimii cinci ani.

Gabi Stamate, Capsula timpului

Mihai Zgondoiu, cel care avea numai 9 ani în 1989, este autorul unui video impresionant, Zborul.20, în care imagini din zilele noastre, cum ar fi reclamele sau firmele, se suprapun peste locurile revoluţiei, sub avalanşa de manifeste lansate din elicopter. Manifeste rostogolite de vânt, într-un vălmăşag dramatic prin el însuşi, sau plutind peste afişele de teatru sau peste trupa de colindători care au înlocuit tradiţionalele căciuli cu caschete cu tricolor.

Oarecum ca o concluzie, performance-ul derulat la etajul sălii de expoziţie se supune aceleiaşi ambiguităţi a speranţelor. Cele două artiste, Adina Mocanu şi Alexandra Sand, freacă cu înverşunare pe podea un plastic negru, încercând, fără real succes, să-l albească. Deasupra lor se află tricolorul. Vor apărea culorile lui de sub stratul de săpun întins pe podea? O întrebare care încă îşi aşteaptă, se pare, răspunsul.

Niek Hermans

Expoziţia de la Galeria 030202, organizată în colaborare cu Teatrul de Comedie, Asociaţia Euro CulturArt şi APAU Ritual, este relevantă pentru viziunea artistică şi implicată a tinerei generaţii de artişti. Viziune ce se regăseşte în întreaga lor creaţie, de la cea a Ioanei Ciocan, artist vizual, profesor, curator şi coordonator de proiecte, supranumită şi “mama statuilor”, în ale cărei opere nimic nu este imposibil şi al cărei spaţiu de acţiune artistică circumscrie Bucureştiul post-comunist, la Gabi Stamate, care îmbină în operele sale, mai ales în video-uri, dramatismul cu parodia.

Artişti care au expus cu succes în străinătate, cum ar fi Aurel Tar sau Mihai Zgondoiu, a cărui ultimă participare la expoziţia Transformation – Romanian sculpture 25 years after the revolution de la Muzeul Beelden aan Zee din Haga a fost remarcată de presa locală, după ce personala sa de la galeria Five Plus din Viena se bucurase şi ea de succes.

Celebrarea gândită de ei este una “realistă”, oglindind în egală măsură libertatea lor de gândire, aşteptările şi dezamăgirile.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.