Scrisoarea lui Sorin Roşca Stănescu

27 de jurnalisti din presa scrisa si audiovizuala din Romania sunt supusi abuziv unei supravegheri, invocandu-se pericolul pe care il prezinta pentru Siguranta Nationala.

Ma numesc Sorin Rosca Stanescu si sunt unul dintre cei 27 de ziaristi din Romania impotriva carora a fost declansata o vasta operatiune de supraveghere, la care participa lucratori din mai multe compartimente ale Serviciului Roman de Informatii, precum si specialisti ai Serviciului de Protectie si Paza. In cazul niciunuia dintre noi nu exista un dosar de cercetare penala aflata in curs, astfel incat o asemenea masura sa se justifice din motive care nu au legatura cu profesiunea de jurnalist.

Cu mai mult timp in urma, Presedintele Romaniei, care este si Presedinte al Consiliului de Aparare a Tarii, a avansat Parlamentului un document cunoscut sub numele de "Strategia de Siguranta Nationala", care ar urma sa fie votat in for legislativ dupa ce, in prealabil, a primit avizul favorabil al Comisiei de Aparare. Acest document isi urmeaza cursul, in ciuda faptului ca el consacra principiul conform caruia presa reprezinta un pericol pentru Siguranta Nationala si ca, in acest sens, au existat numeroase proteste in plan intern si extern. Totusi, pana la o eventuala aprobare a acestei strategii in plenul Parlamentului, nu exista in Romania nici un act normativ care permite serviciilor secrete supravegherea fara mandat judecatoresc a ziaristilor.

Aceasta supraveghere presupune activitati ample si complexe cum sunt urmarirea fizica a celor 27 de jurnalisti, interceptarea tuturor convorbirilor telefonice ale acestora, interceptarea comunicatiilor prin mijloace electronice, control asupra deplasarilor in tara si in strainatate. Fac precizarea ca respectivii jurnalisti apartin, conform informatiilor pe care le detin, unor institutii de presa dintre cele mai diferite sau sunt pur si simplu freelanceri si sunt cunoscuti pentru modul critic in care s-au pronuntat impotriva unor acte si fapte ale politicienilor aflati la putere.

Exista in Romania numeroase situatii in care critici din randul presei, si nu numai, ai Presedintelui Traian Basescu au avut de suferit, intrucat informatii despre viata lor privata ori despre activitatea lor profesionala au fost facute publice pe canale media si non-media controlate de reprezentantii puterii. Eu insumi am fost, nu de putine ori, victima unor asemenea operatiuni, fara ca vreodata sa se fi dovedit ca asa-numitele dezvaluiri referitoare la persoana mea sunt si adevarate. Dar niciodata pana acum nu a fost pusa la cale o actiune coordonata de o asemenea anvergura si care sa aiba drept tinte 27 de jurnalisti dintre care niciunul nu este patron al vreunui trust de presa.

Desi m-am referit de mai multe ori la cei 27 de jurnalisti, precizez ca nu ma erijez in purtatorul lor de cuvant. De aceea, fiecare dintre ei este liber sa protesteze in parte, asa cum crede de cuviinta, impotriva actiunii de supraveghere la care este supus. Nu ma indoiesc ca cei mai multi sunt, ca si mine, informati chiar din interiorul celor doua servicii secrete cu detaliile acestui incredibil abuz. Cei care doresc sa vorbeasca o vor face cu certitudine mai devreme sau mai tarziu.

Am informatii ca interceptari si chiar imagini din viata mea privata, din contactele pe care le am cu alti colegi jurnalisti ori cu oameni politici urmeaza sa fie aruncate in curand pe piata, intr-o incercare care nu este fara antecedente, de a ma compromite. Motivul este ca foarte curand urmeaza sa lansez un proiect media de amploare. Acesta ii ingrijoreaza pe politicienii grupati in jurul Presedintelui Traian Basescu, care sunt stanjeniti de opiniile mele critice pe care, in ultima vreme, mi le-am exprimat doar in calitate de jurnalist freelancer.

Solicit reprezentantilor autoritatilor romane carora le adresez in mod direct aceasta scrisoare deschisa sa reactioneze imediat. Sa explice cum de a fost posibil sa declanseze o operatiune ilegala de o asemenea amploare impotriva a 27 de jurnalisti care isi fac meseria independent unul de altul. In eventualitatea in care vor alege obisnuita strategie a negarii, ii informez ca oricand este posibila repetarea faimosului caz "capitanul Bucur" – ofiterul Serviciului Roman de Informatii care, pentru a nu se face complice la incalcarea Constitutiei si legilor Romaniei, a devoalat cu probe in fata opiniei publice, cu mai multi ani in urma, o ampla operatiune prin care institutia din care facea parte supraveghea ziaristi de la cotidianul pe care il conduceam si pe mine personal, ziaristi de la publicatia Academia Catavencu, precum si membri de varf ai unui partid politic aflat la acea data in opozitie. In orice moment, unul dintre cei trei ofiteri de la SRI si SPP s-ar putea sa-si asume rolul Capitanului Bucur.

In fine, daca autoritatile vor nega ca este adevarat ceea ce afirm mai sus, asta inseamna implicit ca vor admite ca niciuna dintre dezvaluirile pe care le vor face nu este adevarata. Ci reprezinta o contrafacere.

Bucuresti, 21 octombrie 2010

Scrisoarea lui Sorin Roşca Stănescu

Catre Presedintele Romaniei, Presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, domnul Traian BASESCU

Catre Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, doamna Laura Codruta KOVESI

Catre Directorul Serviciului Roman de Informatii, domnul George Cristian MAIOR

Catre Directorul Serviciului de Protectie si Paza, domnul Lucian-Silvian PAHONTU

(Scrisoarea era adresată fără rost şi lui Iulian Fota)

Spre sesizarea si informarea urmatoarelor institutii:

Presedintelui Parlamentului European, domnul Jerzy Buzek

Seful Grupului Verzilor – Alianta Libera Europeana din Parlamentul European, domnul Daniel Cohn-Bendit

Seful Grupului parlamentar Social Democrat al Parlamentului European, domnul Martin Schulz

Seful Grupului parlamentar Liberal al Parlamentului European, domnul Guy Verhofstadt

Domnului José Manuel Barroso, Presedintele Comisiei Europene

Domnului Aidan White, Presedintele Federatiei Internationale a Jurnalistilor

Sorin Rosca Stanescu, jurnalist                                                                                          Bucuresti, 21 octombrie 2010