Comitetul Internațional Olimpic va verifica din nou nou probele de dopaj ale sportivilor ruși care au participat la Jocurile Olimpice din 2010, 2012 și 2014. Această hotărâre vine în urma analizării celei de-a doua părți a unui raport elaborat și prezentat de o comisie independentă a Agenției Internațională Antidopaj (WADA), condusă de juristul canadian Richard McLarren (foto), pe 9 decembrie.
Raportul învinuiește doi sportivi ruși care au participat la Olimpiada de Iarnă de la Soci (Rusia), în 2014, că și-au falsificat probele de dopaj. Cei doi sportivi au câștigat, împreună, patru medalii de aur, performanțele lor scoțând Rusia pe primul loc în clasamentul țărilor, la acele Jocuri Olimpice.
De asemenea, 12 din cele 44 probe antidopaj verificate, aparținând atleților ruși, aveau zgârieturi pe tuburi, semn că fuseseră înlocuite. De asemenea, Colaboratorii Laboratorului Antidopaj de la Moscova sunt acuzați că ar fi mascat rezultatele pozitive adăugând sare și cafea în probele de dopaj.
În urma publicării datelor primei părți a raportului WADA, toți sportivii ruși pregătiți pentru probele de atletism de la Olimpiada din Rio de Janeiro a fost înlăturată din concurs, iar întregii echipe paralimpice care ar fi trebuit să participe la Jocurile Paralimpice organizate în Brazilia după Olimpiadă, i-a fost interzisă prezența pe stadioanele olimpice. Reacția oficialilor ruși Vineri, oficialii din instituțiile sportive ale Federației Ruse au oferit primele reacții la decizia CIO.
Stanislav Pozdniakov, prim-vicepreședinte al Comitetului Olimpic al Rusiei (foto), a salutat poziția CIO, excluzând posibilitatea ca aceasta să fie motivată politic.
„Nu aș numi politică această decizie, e o muncă precisă de rezolvare a problemei dopajului în mai multe sporturi”, a declarat Pozdniakov. ”Dacă aceste măsuri vor face sportul nostru mai curat, trebuie să le salutăm. Sunt sigur că după această nouă verificare vom putea să demonstrăm că, înn cea mai mare parte, pretențiile față de noi sunt nefondate”, a concluzionat oficialul sportiv rus. Consecințele părții finale a raportului McLarren În același timp, CIO a intentat dosare disciplinare unui număr de 28 de sportivi ruși care au participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 2014. Comunicatul postat pe site-ul instituției sportive internaționale subliniază că este vorba despre suspiciuni întemeiate că sportivii în cauză și-ar fi manipulat probele de urină colectate în zilele competițiilor. CIO afirmă că în cazul acestor sportivi există ”dovezi ale manipulării probelor”.
Președintele CIO, germanul Tomas Bach, a declarat, în contextul ultimelor evenimente: ”Este vorba despre o continuare directă a raportului McLarren. Federația Internațională de Schi s-a autosesizat și a exclus din competiții șase sportivi ruși. Comunicatul de presă postat pe site-ul instituției leagă înlăturarea acestora de dosarele de dopaj deschise de CIO. Nu au fost comunicate numele sportivilor, însă se știe că toți participă la probe de schi.
O altă consecință a raportului McLarren, despre care s-a aflat pe 22 decembrie este pierderea de către Rusia a dreptului de a organiza două evenimente sportive, o Cupă Mondială de Biatlon, în mrtie, și o competiție internațională de patinaj viteză în aceeași lună. Cum s-a ajuns aici? Dezvăluirile și acuzațiile legate de cazuri de dopaj printre sportivii de talie internațională din Rusia se țin lanț de doi ani.
Totul a început în decembrie 2014, după difuzarea unui documentar intitulat ”Dopaj secret – cum își face Rusia campionii”, la postul public de televiziune din Germania, ARD. Filmul descria practicile de dopaj din Rusia și procesul prin care acestea erau gestionate, sponsorizate, încurajate și acoperite de statul rus.
De asemenea, era documentată participarea șefului Federației Internaționale de Atletism, Lamine Diack, în procesul de acoperire a dopajului sportivilor ruși. După doar două săptămâni, WADA comandă o investigație pentru a confirma sau infirma acuzațiile la adresa Rusiei.
Cei trei conducători ai procesului de investigație sunt fostul șef al WADA, Dick Pound, juristul și profesorul canadian de drept sportiv Richard McLaren și anchetatorul german Günter Younger. Ca urmare a acestei anchete internaționale, Rusia își retrage toată echipa de mers sportiv de la campionatul mondial din august 2015, care a avut loc la Berlin. În noiembrie 2015, Lamine Diack este acuzat de corupție și spălare de bani. Autoritățile din Franța îi intentează un dosar penal. Procurorii francezi au spus că el a primit peste un milion de euro mită pentru a acoperi rezultatele pozitive ale probelor de dopaj.
În aceeași lună, WADA publică primul său raport despre dopajul din Rusia, care confirma și completa tabloul deplorabil al practicilor ilegale de la Moscova și recomanda excluderea Rusie din federația internațională de atletism.
Laboratorul antidopaj din Moscova este lipsit de acreditare internațională, iar agenția antidoping rusă, RUSADA, este suspendată. Unei serii de oficiali sportivi internaționali și antrenori ruși li se interzice implicarea în activități sportive pe viață sau pentru o anumită durată de timp.
Al doilea și al treilea raport WADA, publicate în ianuarie-martie 2016, continuă dezvăluirile despre dopajul din Rusia, relevând proporțiile gigantice ale acestuia. Jucătoarea de tenis Maria Șarapova este testată pozitiv cu meldonium, o substanță controversată despre care nu era clar dacă rămâne în corpul sportivului și îi influențează pozitiv performanțele, motiv pentru care WADA decide să slăbească interdicția în cazul acesteia.
În mai, fostul șef al laboratorului anti-dopaj din Moscova, Grigori Rodcenkov (foto), afirmă, în ”New York Times”, că a acoperit rezultate de dopaj pozitive la Olimpiada de Iarnă din Soci, cu ajutorul RUSADA și al serviciilor de informații ale Rusiei.
Potrivit acestuia, 15 sportivi ruși, participanți la acea Olimpiadă, se dopaseră. Aceste dezvăluiri atrag implicarea anchetatorilor americani, a WADA și a CIO, ducând scandalul la cel mai înalt nivel posibil. Rezultatele probelor de dopaj de la toate jocurile olimpice din 2008 până în 2014 sunt verificate din nou, 22 de sportivi ruși participanți la Olimpiadele de Vară din 2008 și 2012 fiind depistați cu rezultate pozitive. În iunie, Maria Șarapova este exclusă din toate competițiile sportive pentru doi ani, din cauza dopajului cu meldonium. Interdicția acoperă și Olimpiada de Vară din 2016. Pe 18 iunie, este făcută publică prima parte a raportului McLarren, comandat de WADA după dezvăluirile lui Grigori Rodcenkov. Acesta a fost numit ”ticălos” de președintele Rusiei, Vladimir Putin, în timpul unei conferințe ținute vineri, 23 decembrie.
Moștenirea sovietică, greu de abandonat Practicile de dopaj, mai ales în cazul echipelor olimpice, erau o normalitate în Uniunea Sovietică, fiind moștenite de sportul din Federația Rusă de la antrenorii și oficialii sportivi sovietici, mulți dintre care aveau epoleți și erau obligați să ”servească Patria” pe plan sportiv, îndeplinind ordinele care veneau de la KGB.
Odată cu planurile lui Vladimir Putin de a-i întoarce Rusiei vechea glorie a URSS, și competițiile sportive internaționale în care participă Rusia au intrat în vizorul statului rus. Performanțele bune ale sportivilor ruși pe arenele internaționale au, în același timp, uz intern. Ele sunt utilizate de propaganda oficială pentru a demonstra superioritatea Rusiei, dar și pentru a oferi motive de bucurie unei populații care, în mare parte, trăiește la limita sărăciei sau sub ea. Ceea ce se întâmplă astăzi cu olimpiadele din 2014 sau 2016 seamănă surprinzător de mult cu ce s-a întâmplat în 1984. În acel an, URSS a boicotat Olimpiada de Vară de la Los Angeles, dar cu câteva luni înaintea anunțării boicotului, conducătorii sportivi ai URSS le transmiteau antrenorilor că doar tabletele cu steroizi nu mai erau suficiente pentru a asigura dominația sovietică la Jocurile Olimpice.
Conducerile echipelor trebuiau să-și injecteze sportivii cu trei tipuri diferite de steroizi anabolizanți. Administrarea preparatelor de acest tip, pentru sporirea performanței, era un lucru obișnuit în sportul sovietic al anilor ’60-’80. Relațiile internaționale din acea perioadă, împărțirea lumii în două tabere ostile, făcea mult mai dificilă decât astăzi acuzarea rușilor de dopaj și, mai ales, probarea acestor acuzații. Considerentele de ordin politic au făcut ca, pe atunci, să nu se recurgă la măsurile extrem de dure, fără precedent, pe care le iau acum organizațiile sportive internaționale împotriva sportului rusesc. Însă poate că aceste măsuri vor duce la abandonarea practicilor imorale și nedrepte față de alți sportivi care s-au încetățenit în Rusia.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.