6 pentru diaspora!

În fața creșterii fără precedent a dimensiunii, importanței sociale și politice a diasporei românești, în ultimii ani, statul român a fost prins, ca mai de fiecare dată, nepregătit, iar românii din diaspora s-au simțit adesea abandonați de țara din care provin. Cota de reprezentare a tuturor românilor din afara granițelor în Parlamentul României este de doar doi senatori și patru deputați la un număr de emigranți cu cetățenie română care constituie aproape 20% din populația țării și la o dimensiune de 329 de deputați și 136 de senatori în prezent.

Nu s-au luat măsuri eficiente de încurajare a cetățenilor români din străinătate să voteze la alegerile românești, creșterea acestui număr datorându-se în trecut stimulării conștiinței civice de către asociațiile românești din străinătate și în virtutea luptei politice din țară. Un caz grăitor în acest sens este scrutinul prezidențial din 2014, când obstrucționarea votului pentru mii de români în turul I și insultele proferate de Victor Ponta la adresa diasporei i-au determinat pe votanții români din străinătate să vină în masă la vot în turul al doilea.

Votul prin corespondență, o glumă proastă

Adoptarea unei legi privind votul prin corespondență a fost amânată de politicienii români în nenumărate rânduri, deși a constituit una dintre revendicările principale ale asociațiilor românești din străinătate. Abia la alegerile parlamentare din 2016 românii din diaspora au putut să voteze fără a consuma bani și timp, ore sau chiar zile, pentru a ajunge la cea mai apropiată secție de votare. Însă informarea insuficientă și ineficientă și procedura complicată au făcut ca numărul cetățenilor români care au votat prin corespondență să fie mai mic de 9.000 de persoane. De altfel, și reacțiile cetățenilor confirmă eșecul votului prin corespondență la alegerile din 2016. „După ce am depus plicul într-o căsuță poștală a Deutsche Post, m-am trezit peste două zile cu el acasă pentru că nu am plătit taxa poștală“, spune un român din Germania, comentând, pe Facebook, chiar la postarea cu explicațiile privind votul prin corespondență de pe pagina Autorității Electorale Permanente. „De ce nu a fost mediatizat acest mod de vot? Aflăm toți în ultimul moment!“, spune un alt comentator român la aceeași postare.

Votul electronic, o iluzie îndepărtată

Pentru a permite unui număr atât de mare de români să voteze, ar fi fost necesar, pe lângă votul prin corespondență, să fie introdus și votul electronic. Acest lucru însă nu se întâmplă, iar parlamentarii români nu mai par dispuși să ia în discuție subiectul, deși au existat în anii trecuți propuneri de adoptare a votului electronic în Parlament, toate respinse. La mijloc sunt și interesele politice ale unor formațiuni slab votate în străinătate.

La alegerile parlamentare din 2016, PSD abia a depășit 10% în diaspora. Iar majoritatea câștigată de acest partid în actualul Parlament și previzibila sa guvernare de patru ani îndepărtează și mai mult perspectiva unui vot civilizat pentru românii din diaspora.

Politicieni necalificați să reprezinte diaspora

Vizitele înalților demnitari români în comunitățile conaționalilor noștri din străinătate au fost extrem de rare și, atunci când au avut loc, au avut un caracter electoral. Excelează în această privință Traian Băsescu, omul care a realizat rapid potențialul de vot al românilor din Republica Moldova și i-a atras pe aceștia de partea sa promițându-le chiar și unirea cu România, pe care nu a cerut-o oficial cât timp a fost președinte.
Încă din timpul celui de-al doilea său mandat prezidențial, Băsescu a preferat Chișinăul pentru băile de mulțime, în condițiile în care la București, Constanța, Timișoara sau Iași nu mai era sută la sută sigur pentru el să iasă în mijlocul oamenilor. Strategia sa în privința Republicii Moldova a dat roade – peste trei pătrimi din cetățenii români care au participat la scrutinul din 11 decembrie în secțiile de vot din Republica Moldova au preferat Partidul Mișcarea Populară, fondat și condus de Băsescu. Datorită acestor alegători, PMP este astăzi partid parlamentar, iar Băsescu este senator și președinte de comisie parlamentară.

Vorbărie multă, calificare puțină

De această dată, voturile celor 106.000 de români din diaspora s-au împărțit către PNL, care a acumulat 28,7% din sufragii, USR, cu 26,9% din voturi, și PMP, cu 24%. Pe locul al patrulea se plasează PSD, cu 10% din voturile românilor din străinătate. În consecință, cele șase locuri de parlamentari s-au împărțit în mod egal pentru cele trei partide câștigătoare. PNL i-a trimis în noul parlament pe deputatul Mihai Voicu și senatorul Viorel Badea, USR – pe Manuel Costescu la Camera Deputaților și Radu Mihail la Senat, iar PMP – pe deputații Constantin Codreanu și Doru Coliu.

Dintre cei șase noi reprezentanți ai diasporei în Parlament, cel puțin trei nu par să fie calificați pentru a se ocupa de problemele românilor din diaspora. Despre ceilalți, partidele lor ne spun prea puține pentru a fi convinși că merită să fie acolo unde se află acum, în Parlamentul țării.

Mihai Voicu, de la PNL, a fost deputat de Dolj din 2004 și nu există detalii în biografia politică a acestuia care să-l lege de românii aflați în afara granițelor și de interesele acestora. Din motive aparent inexplicabile, PNL mizează pe el că va îmbunătăți statutul conaționalilor noștri din diaspora prin activitatea sa parlamentară. Aparent inexplicabile, deoarece PNL miza pe un vot masiv din străinătate și existau șanse bune să obțină cel puțin un mandat de deputat, pe care l-ar fi ocupat primul pe lista din Circumscripția nr. 43 Diaspora. Prin urmare, Mihai Voicu și-a asigurat un loc sigur de deputat. Pentru ce merite, rămâne să vedem din activitatea acestuia în următoarea perioadă.

Manuel Costescu, deputat USR și fost secretar de stat în Ministerul Economiei din Guvernul Cioloș, a declarat că a locuit în străinătate 21 de ani. O fi așa, nu-i vorbă, însă a locui în străinătate și a-ți asuma misiunea de a-i reprezenta pe românii din străinătate sunt două lucruri diferite, cel de-al doilea cerând o experienţă bogată în comunitățile românești din diaspora, având cunoştinţă de problemele și interesele lor.
Nici despre Radu Mihail, proaspăt senator USR pentru diaspora, nu știm dacă e calificat pentru a aduce doleanțele celor din diaspora în fața Parlamentului și societății românești din țară. Site-ul USR ne spune că această persoană locuiește la Paris de câțiva ani, este specialistă în telecomunicații și a lucrat într-o serie de companii multinaționale. Din păcate, nu ni se spune și ce îl recomandă pe acest corporatist pentru a fi ales în Parlamentul României din partea diasporei românești.

Despre Doru Coliu, deputat din partea PMP, se știe că este antreprenor în Spania și că „luptă pentru promovarea culturii române și pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale românilor din diaspora“. Cei de la PMP iau însă apă în gură când vine vremea să enumere și să detalieze faptele lui Coliu pentru realizarea obiectivului pe care și-l declară cu aplomb și meritele pentru care trebuia ales deputat din partea diasporei.
Constantin Codreanu este jurnalist și activist civic în Republica Moldova și se va ocupa de românii din Europa și Asia. I-a dat o serioasă mână de ajutor lui Băsescu.

În concluzie, nu avem motive să afirmăm că în anul 2016 atitudinea amatoristă și de rea-credință a politicienilor români față de milioanele de conaționali din diaspora s-ar fi schimbat față de mandatele precedente ale Parlamentului. Un lucru grav, având în vedere că românii aflați în străinătate au o contribuție foarte importantă la asigurarea puterii de cumpărare și a menținerii cererii pe piața din România, contribuind astfel anual la formarea bugetului de stat. Și din cauza acestor oameni, românii noștri din Europa Occidentală au ajuns bătaia de joc a unor neica nimeni din Italia, Franța sau Marea Britanie. Spre rușinea întregii națiuni române.

Inflație de promisiuni ale partidelor câștigătoare în străinătate

PNL:

– Recomandare la Consiliul Europei pentru stoparea sclavagismului modern la care sunt supuși mulți români în Europa Occidentală;
– Ducerea la bun sfârșit a inițiativei privind repatrierea românilor decedați în străinătate;
– Modificarea Legii cetățeniei, pentru reducerea termenelor de redobândire a cetățeniei române pentru confrații din Basarabia;
– Introducerea votului electronic;
– Reluarea discuțiilor în Parlament pentru mărirea numărului de parlamentari pentru românii din diaspora;
– Transformarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni într-un minister cu aceeași titulatură, care să înglobeze toate instituțiile care reprezintă românii de pretutindeni și din care să facă parte și o nou-înființată Agenție Națională pentru Repatriere, care să se ocupe de românii care doresc să revină în țară.

USR:

– Eliminarea subreprezentării diasporei în Parlamentul României, pentru ca vocea acesteia să fie cu adevărat auzită;
– Servicii mult mai eficiente de asistenţă juridică la consulatele României din statele-gazdă pentru românii care muncesc în străinătate;
– Programe de sprijin pentru copiii rămași în țară ai persoanelor plecate în străinătate;
– Crearea unei interfețe între angajatorii din România și posibilii angajați din diaspora ce doresc să se întoarcă în țară;
– Inventarierea comunităţilor istorice româneşti din jurul României care se află în dificultate şi apărarea drepturilor acestora;
– Politica față de Republica Moldova: redobândirea cetățeniei române mai simplu și cu costuri mai mici, interconectare energetică între R. Moldova și România, integrarea spațiului informațional și cultural moldo-român, finanțarea directă a comunităților locale din R. Moldova, sprijinirea sincronizării politicilor publice din cele două state românești.

PMP:

– Crearea unui Minister al Reunificării cu Republica Moldova și a unei comisii parlamentare de profil, precum și a unui Minister al Românilor de Pretutindeni;
– Lansarea unui „Pact pentru Unire“, semnat și asumat de partidele politice din România și Republica Moldova, pe modelul „Pactului de la Snagov“;
– Înființarea punctelor comune de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova;
– Simplificarea procedurii de redobândire a cetățeniei române și eliminarea taxelor necesare pentru a obține actele corespunzătoare;
– Mărirea numărului de parlamentari din Diaspora la 16 deputați și 8 senatori;
– Intervenția statului român la nivel internațional pentru apărarea drepturilor românilor din comunitățile istorice.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Dan Nicu 44 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.