Aproximativ 8% dintre angajaţii din România, bărbaţi şi femei, sunt agresaţi psihologic la locul de muncă, a declarat miercuri Roxana Togănel, managerul unui proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile, care s-a referit la dimensiunea fenomenului de discriminare şi hărţuire psihologică la locul de muncă.
‘Aproximativ 8% dintre angajaţii din România sunt agresaţi psihologic, sistematic, la locul de muncă, iar acest fenomen, mai puţin cunoscut ca atare şi denumit de către specialişti mobbing, nu este mai frecvent la noi decât în alte ţări ale Uniunii Europene. Nivelul pe care l-am înregistrat printr-o anchetă sociologică este cel al mediei europene’, a precizat Roxana Togănel pentru AGERPRES.
Potrivit psihologului Flori-Ana Andronache, coordonator al Centrului pentru prevenirea şi combaterea mobbing-ului şi a discriminării la locul de muncă, hărţuirea psihologică a angajaţilor are consecinţe devastatoare nu numai asupra stării emoţionale a individului ci şi asupra sănătăţii acestuia: de la insomnii şi migrene până la tulburări psihosomatice (ulcer, hipertensiune, boli de piele, melancolie, depresie). De asemenea, organizaţia are de suferit ca urmare a reducerii productivităţii muncii şi a calităţii produselor şi serviciilor.
Prezentând rezultatele activităţilor derulate de Asociaţia Colfasa în cadrul proiectului ‘Femeia contează!’, finanţat din fonduri europene nerambursabile, Roxana Togănel a menţionat faptul că mobbing-ul constatat de sociologi este de circa patru ori mai frecvent în companiile private decât în cele publice – 79,7% faţă de 20,3%.
Din cazuistica studiului rezultă că deşi hărţuirea psihologică la locul de muncă este preponderentă (71,6%), există şi situaţii care ţin de discriminarea de gen, hărţuirea sexuală, conflicte de muncă reale, dar şi de sfera patologicului.
În cazul mobbing-ului, agresiunea asupra salariatului are un caracter sistematic şi se realizează prin intimidare, umilire, discreditare, izolare, stigmatizare etc.
În cadrul proiectului ‘Femeia contează!’ a fost înfiinţat, în Bucureşti, primul centru anti-mobbing din România unde ‘victimele’ primesc consiliere psihologică juridică şi orientare profesională.
Centrul anti-mobbing este un exemplu că ‘fondurile europene sunt folosite aşa cum trebuie’, a afirmat deputatul PNL Cristina-Ancuţa Pocora, preşedintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi din Camera Deputaţilor.
La rândul său, directorul Direcţiei ‘Egalitate de şanse între femei şi bărbaţi’ din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) a apreciat că proiectul derulat de către Asociaţia Colfasa este ‘novator, cu un caracter de pionierat în România’.
Proiectul ‘Femeia contează!’ este finanţat de Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial ‘Dezvoltarea Resurselor Umane’ (POSDRU), bugetul total fiind de 16,5 milioane lei, din care circa 14,34 milioane lei sunt fonduri europene nerambursabile. Bugetul de stat a contribuit cu aproximativ 1,83 milioane lei, iar Colfasa şi cei patru parteneri ai săi cu suma de circa 330.000 lei. Proiectul are o durată de trei ani şi se va încheia în iulie 2012.
Miercuri şi în următoarele două zile, Asociaţia Colfasa organizează o serie de workshop-uri având ca temă „Piaţa muncii şi egalitatea de şanse şi gen”, precum şi hărţuirea psihologică la locul de muncă.
Evenimentul se înscrie în activitatea de comunicare a proiectului ‘Femeia contează!’ cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial ‘Dezvoltarea Resurselor Umane’ (POSDRU).
Asociaţia neguvernamentală Colfasa este specializată pe consultanţă în domeniul politicilor comunitare iar în prezent gestionează patru proiecte strategice şi patru proiecte de grant, finanţate din Fondul Social European.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.