Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Robin Barnett, afirmă, la finele mandatului, că nivelul birocraţiei în România rămâne încă foarte ridicat, iar problemele de infrastructură şi Codul Muncii sunt o barieră pentru afaceri, el criticând şi faptul că autorităţile nu consultă suficient investitorii.

Într-un interviu acordat Mediafax, ambasadorul britanic afirmă că a devenit mai uşor pentru o companie străină să se stabilească în România, dar nivelul birocraţiei în anumite zone rămâne încă foarte ridicat, iar autorităţile române trebuie să mai lucreze în această direcţie.

El a apreciat, totodată, că trebuie întărite mecanismele de consultare între mediul de afaceri şi autorităţi înainte de a fi introduse noi reglementări.

"Cred că este loc de a întări mecanismele de consultare între mediul de afaceri şi autorităţi înainte de a fi introduse noi reglementări. Vreau să fiu foarte explicit, nu vorbesc în acest caz de «aranjamente speciale» pentru investitorii străini, ci vorbesc de mecanisme de consultare care privesc în mod egal investitorii locali, companii autohtone, companii străine stabilite aici şi companii care intenţionează să vină în România. Aşadar, nimeni nu cere un tratament special pentru investitorii străini", a spus Barnett.

Ambasadorul a exemplificat în acest sens sectorul farmaceutic şi grupul GlaxoSmithKline, arătând că investitorii au nevoie de "un profit rezonabil" în urma investiţiei realizate şi să fie consultaţi asupra diferitelor decizii în domeniu, precum clasificarea medicamentelor compensate şi introducerea unei noi taxe asupra producătorilor.

El s-a referit şi la problemele "permanente" de infrastructură, arătând că acestea sunt în mod inevitabil o barieră pentru mediul de afaceri, lucru acceptat de toată lumea, chiar şi de către guvern.

"O opinie personală este aceea că ar fi de bine ca Guvernul să investească mai mult în reţeaua de cale ferată. Acest lucru ar aduce beneficii enorme în ceea ce priveşte transportul rapid de marfă, dar şi de pasageri. De asemenea, tot cât se poate de sincer trebuie să spun că ar fi foarte benefic pentru protejarea mediului, deoarece un sistem feroviar eficient tinde să înlocuiască transportul rutier cu un mijloc de transport mai ecologic, trenul", a spus ambasadorul.

Barnett a mai atenţionat că textul actual al Codului Muncii este în anumite privinţe destul de "complex" şi reprezintă un alt impediment pentru mediul de afaceri, impunându-se o reformă radicală a birocraţiei.

"Toată lumea ştie că în România, ca oriunde altundeva, corupţia este o problemă constantă. Cunoaştem cu toţii problemele legate de mica corupţie, în special, dar, aşa cum am spus şi în 2008, trebuie să repet că în discuţiile mele cu investitorii britanici corupţia este un subiect care nu apare în mod normal, ei se concentrează mai mult pe subiectele pe care le-am amintit. În concluzie, nu am impresia că fenomenul corupţiei este un factor decisiv în planurile unui investitor aici, în România", a adăugat ambasadorul britanic.

Decizia în cazul ANI, dezamăgitoare

Ambasadorul Marii Britanii a mai spus că ultimul raport al CE provoacă îngrijorări, deoarece relevă că România nu înregistrează progresul aşteptat, iar decizia CC şi "incapacitatea" Senatului de a răspunde prompt în cazul Legii ANI sunt dezamăgitoare.

Diplomatul britanic apreciază, totodată, că dacă Parlamentul adoptă o lege a ANI "credibilă", iar actul normativ este promulgat, atunci va fi realizat, în mod clar, un pas înainte.

"Suntem îngrijoraţi că ultimul raport arată că România nu înregistrează progresul aşteptat şi nu a păstrat ritmul reformei în domeniul justiţiei. Decizia Curţii Constituţionale de a declara anumite aspecte ale Legii ANI neconstituţionale şi, ulterior, incapacitatea Senatului de a da un răspuns prompt acţiunii întreprinse de preşedintele Traian Băsescu, ministrul Justiţiei şi Camera Deputaţilor sunt dezamăgitoare", a spus Barnett.

El a susţinut că Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene ar trebui să rămână în vigoare până când toate condiţionalităţile vor fi îndeplinite.