Bacalaureat din 2010 a fost incorect, iar elevii au obţinut note nejustificat de mari, potrivit unei analize matematice relizată de preşedintele Asociaţiei pentru Educaţie şi Cercetare, Edu Cer, Ştefan Vlaston.

"Toate evaluările internaţionale şi europene ne plasează la coada clasamentelor în materie de educaţie şi formare profesională, încât şi procentul de promovare de 50% pare exagerat. Mediul de afaceri de la noi şi evaluări interne independente spun că educaţia noastră este reprezentată de insule de excelenţă într-o mare de mediocritate. Şi atunci, cui serveşte minciuna unui bacalaureat promovat cu 80-99%?", spune Ştefan Vlaston pentru realitatea.net.

Preşedintele Edu-Cer susţine că rezultatele de la BAC arată că examenul a fost incorect şi relevă o eterogenizare a populaţiei şcolare. "Absenţa notelor de la proba de sport şi de la probele orale n-au mai permis însă "trecerea" uşoară peste baremul minim de 6, astfel încât un procent de 7% dintre candidaţi au căzut, deşi aveau note peste 5 la toate probele. Adăugat la procentul de 69% de promovaţi de anul acesta, rezultă un porcent foarte apropiat de cel din anii trecuţi, 76-79%", explică Ştefan Vlaston.

Mai mult, "foarte grav este faptul că un procent de 43% dintre candidaţi să obţină medii între 8 şi 10, în timp ce distribuţia normală arată că doar maximum 16% dintre candidaţi ar fi trebuit să obţină aceste note. Explicaţia constă în miza enormă a mediilor mari: accederea pe locurile fără taxe de la învaăţământul superior", a completat profesorul.

Examenul de bacalaureat a fost însoţit aproape în fiecare an de scandaluri, anul acesta a culminat cu arestări şi câteva dosare penale, "ceea ce ar putea reprezenta doar vârful aisbergului, dar şi un prim semnal de corectare a sistemului".

În ceea ce priveşte admiterea la liceu, Ştefan Vlason demonstrează că există o "prăpastie" între locurile oferite pentru clasa a IX-a la liceu şi structura pieţii muncii.

"În filiera teoretică au fost oferite aproape 60% locuri pentru un procent de joburi în piaţa muncii de circa 10-15%, iar în filiera tehnologica circa 35% locuri, pentru un procent de joburi în piata muncii de 80-85%. Intenţia, nedeclarată, dar uşor de ghicit, este că majoritatea elevilor, dacă se poate chiar toţi, să ajungă să "cotizeze" la universităţile de stat sau private. Nu contează că investitorii străini şi români au nevoie de muncitori calificaţi, nu de absolvenţi de studii superioare sau de filiere teoretice. Iată una dintre explicaţiile pentru care ne ocolesc investitorii", spune preşedintele Edu Cer.

Cât priveşte admiterea la liceu, profesorul a ales Bucureştiul, pentru că numărul elevilor este suficient de mare, astfel încât legile statisticii să fie perfect aplicabile.

Prima concluzie la care ajunge Ştefan Vlaston este că distribuţia corectă a notelor cuprinse între 8 şi 10 ar fi trebuit să fie de aproximativ de aproximativ 16% din totalitatea notelor, şi nu de 73% cât a fost la Bucureşti."Explicaţia acestei stări de fapt este simplă. Notele de la tezele unice şi mediile din clasele 5-8 compun media de admitere la liceu şi din dorinta de a accede la licee cât mai bune, părinţii şi elevii pun o presiune extraordinară pe profesori, astfel încât mediile să fie cât mai mari. Nu contează că mai târziu elevii constată ca nu fac faţă la pretenţiile de la liceele foarte bune", mai spune Vlaston.