Capacitatea de a citi un text are un impact important asupra creierului uman, care se adaptează şi utilizează, indiferent de vârsta la care se produce alfabetizarea, regiuni cerebrale asociate altor funcţii.

"Nu avem un sistem cerebral înnăscut specializat pentru lectură. Trebuie să improvizăm, să folosim sistemele care există deja", spun autorii unui studiu publicat în revista americană Science.

Cercetătorii francezi au utilizat imagistica prin rezonanţă magnetică pentru a măsura activitatea cerebrală a voluntarilor participanţi la acest studiu.

Voluntarii au fost supuşi unor stimuli diverşi, fraze vorbite şi scrise, cuvinte, desene, iar cercetătorii au putut astfel să compare activitatea cerebrală a adulţilor analfabeţi cu cea a persoanelor alfabetizate şi au comparat impactul avut de procesul de învăţare a literelor asupra creierului.

Ei au constatat că impactul avut de alfabetizare a fost "mult mai mare decât lăsau să se întrevadă studiile precedente" şi afectează atât zonele asociate văzului din creier, cât şi cele utilizate de vorbire.

Pentru persoanele care învaţă să citească, activitatea cerebrală se intensifică în regiunile primitive "atunci când sunt prezentate simboluri orizontale, deoarece linia lecturii, în cazul nostru, este orizontală, însă nu şi atunci când sunt prezentate simboluri verticale", afirmă autorii studiului.

Sunt activate, totodată, zonele folosite de creier pentru limbaj, deoarece lectura "activează sistemul limbajului", făcându-i pe oameni să devină conştienţi de sunetele pronunţate, permiţând "stabilirea unor legături între sistemul vizual şi sistemul limbajului, între literele scrise şi sunete".

Procesul de învăţare a literelor, chiar dacă are loc la o vârstă adultă, antrenează o redistribuire a resurselor de care dispune creierul. Astfel, recunoaşterea vizuală a obiectelor şi a chipurilor cedează parţial teren, pe măsură ce persoana în cauză învaţă să citească, deplasându-se "parţial în emisfera dreaptă a creierului".