Preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, nu vrea să dispună reîncadrarea unui subaltern care a obţinut în acest sens din partea instanţei o hotărâre definitivă şi irevocabilă. Pentru instituţia lui Nicolae Văcăroiu, sentinţa justiţiei nu are nici o valoare. Fosta angajată a făcut plângere penală împotriva şefilor Curţii de Conturi.

Potrivit sentinţei civile nr. 556 din 1 iunie 2010, pronunţată de Tribunalul Covasna, se dispun reintegrarea în cadrul Curţii de Conturi a României, Camera de Conturi Caraş-Severin, în funcţia avută anterior desfacerii contractului de muncă, precum şi plata drepturilor ce se cuveneau de la data desfacerii contractului de muncă şi până la angajare, indexate cu indicele de inflaţie, inclusiv plata a 2.500 lei cheltuiei de judecată, a fostei angajate Mariana Leana Ciulei. Sentinţa instanţei care este definitivă şi irevocabilă nu l-a impresionat pe preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu.

Cu toate că, în data de 6 iunie, fosta angajată a Camerei de Conturi Caraş-Severin, Mariana Ciulei, a solicitat în scris preşedintelui Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, să dispună reîncadrarea şi plata tuturor drepturilor băneşti aşa cum sunt stipulate în sentinţă, ea nu a primit până în data de 13 iunie decizia de reîncadrare. Mai mult, din convorbirile telefonice avute cu persoane din cadrul serviciului juridic şi resurse umane, Marianei Ciulei i s-a dat de înţeles că, de fapt, conducerea Curţii de Conturi nu are de gând să pună în executare o sentinţă care este definitivă şi executorie, motivul fiind acela că domniile lor fac recurs. Numai că recursul nu poate fi un motiv de neexecutare a unei sentinţe care, aşa cum este precizat, este definitivă şi executorie. Drept urmare, în data de 14 iunie, femeia a depus o plângere penală împotriva conducerii Curţii de Conturi.

Practic, preşedintele Curţii de Conturi a României, Nicolae Văcăroiu, i-a desfăcut disciplinar contractul de muncă Marianei Ciulei, pentru că a comis greşeala de a depista fraude şi deturnări de fonduri din bani publici, propunând sesizarea organelor de cercetare penală.

O lucrătură minuţioasă ar fi fost regizată pentru îndepărtarea Marianei Ciulei din Camera de Conturi a judeţului, după ce ar fi descoperit fraude la Spitalul Orăşenesc Oraviţa şi la Liceul Teoretic „Traian Vuia" din Reşiţa. Potrivit proceselor-verbale de constatare ale acesteia, în primul caz au fost deturnaţi peste 700.000 de lei, banii fiind plimbaţi dintr-un cont în altul, astfel încât ingineriei financiare să i se confere o palidă notă de legalitate. În cel de-al doilea, nişte lucrări au fost supraevaluate la 1.903.996 lei, fără a se prezenta vreun document justificativ. De asemenea, conform proceselor-verbale întocmite în urma controlului, procedura de achiziţie publică a fost trucată, după care s-au montat 43 de uşi metalice, fiind înregistrate în contabilitate la kilogram sau la metru pătrat, în loc de bucată, ca preţul să poată fi umflat de la 21.500 la 138.871 de lei.

Auditul financiar la Spitalul Oraviţa a avut loc în perioada 16 februarie - 24 martie 2009, iar la liceu, între 25 martie şi 22 aprilie 2009. Potrivit legii şi reglementărilor interne, auditorul public extern a sesizat că există indicii de încălcare a Codului penal, a Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi a Legii nr. 82/1991 a contabilităţii, indicând şi articolele aferente. Conducerea Camerei de Conturi Caraş-Severin a analizat cele două situaţii, apoi şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de la Bucureşti. De cazul Marianei Ciulei s-a ocupat însăşi consiliera de conturi Verginia Verdinaş, şefa Departamentului Juridic al Curţii de Conturi a României, fost senator PRM. Aceasta a desfiinţat toate actele de control, concluzionând nu numai că nu se pune problema unor încălcări ale legii penale, ci că faptele sunt cu totul inexistente. În plus, Ciulei n-ar fi avut dreptul să precizeze încadrarea faptelor fără aviz de la Bucureşti.

În replică, consilierul Verdinaş susţine: „Simpla enumerare a categoriilor de acte normative avute în vedere de auditorii publici externi determină concluzia că faptele semnalate nu puteau să reprezinte infracţiuni, ele putând fi cel mult contravenţii sau alte categorii de abateri" şi că „în baza textelor invocate faptele respective reprezintă contravenţii, şi nu infracţiuni". Cu alte cuvinte, pentru Camera de Conturi a României tot ce a semnalat auditorul public Mariana Ciulei, şi anume deturnarea de fonduri, falsul intelectual şi uzul de fals, abuzul de funcţie, sustragerea din banii publici şi altele, ar fi nişte bagatele.

Ca atare, Camera de Conturi a decis să scape de Ciulei. Prin urmare, ordinul de demitere disciplinară a fost semnat de preşedintele Nicolae Văcăroiu, la 15 iunie 2009, şi contrasemnat de Verginia Verdinaş. Poziţia oficială a Curţii de Conturi a României în legătură cu acest caz este că „Mariana Ciulei se crede Silvia Conti de Reşiţa". Aceasta, în cadrul controalelor, ar fi stabilit „existenţa infracţiunilor, încadrarea juridică a faptei ce constituie infracţiune, identificarea făptuitorilor şi stabilirea răspunderii penale", atribuţii de competenţa organelor de cercetare penală şi a instanţelor de judecată competente, potrivit legii.

De asemenea, auditorului public extern în discuţie i se mai reproşează comportamentul inadecvat, jignitor, arogant şi neprofesionist în relaţia cu cei auditaţi. În ce priveşte ultima acuzaţie, aceasta este de neînţeles, de vreme ce Mariana Ciulei a primit, în perioada 2007-2008, calificativul „foarte bun". Iar ultima notă i-a fost acordată chiar în aprilie 2009, când femeia se afla în control. Ceea ce poate însemna că, pe motiv că a descoperit fraude şi deturnări de fonduri, în loc să nu găsească nimic, a fost dată afară din sistem.