După reluarea relaţiilor NATO-Rusia în urma sincopei din timpul războiului ruso-georgian din 2008, preşedintele Mihail Saakaşvili a încetat să mai apară pe prima pagină a presei occidentale. Acum, Saakaşvili, care nu mai are dreptul de a candida la preşedinţie, propune modificarea constituţiei astfel încât atribuţiile preşedintelui să revină premierului şi parlamentului.

În iulie, opoziţia georgiană a încercat să impună un amendament prin care constituţia să interzică fostului preşedinte să devină premier timp de minimum cinci ani de la expirarea mandatului. Amendamentul a fost respins de majoritatea prezidenţială din parlament. Criticii lui Saakaşvili îl acuză pe acesta că doreşte să pastreze puterea, după modelul lui Vladimir Putin, devenind premier. "Produsul final al comisiei constituţionale se reduce la trecerea de la un tip de dictatură la altul, în detrinmentul parlamentului", susţine liderul Partidului Republican, Davit Usupaşvili.

Potrivit proiectului noii constituţii, premierul va deţine principalele funcţii executive, iar dreptul de demitere al guvernului îl va avea parlamentul. Preşedintele nu va mai avea competenţe în numirea şi formarea guvernului şi îşi va exercita funcţia de comandant suprem al forţelor armate doar în timp de război.

Proiectul constituţional va fi supus votului parlamentului în a doua jumătate a acestei luni. Adoptarea sa necesită două treimi din voturi, adică 101 din totalul de 150. Partidul preşedinmtelui Saakaşvili deţine o majoritate de 119 mandate. Constituţia ar urma să intre în vigoare în 2013, atunci când se va încheia ultimul mandat al preşedintelui Saakaşvili.

Cât priveşte potenţialii viitori preşedinţi, presa georgiană îi ia în calcul pe actualul primar al capitalei Tbilisi, Gigi Ugulava, membru al partidului prezidenţial, şi pe ministrul Educaţiei, Dmitri ŞaŞkin, un politician de origine rusa despre care chiar Saakaşvili a declarat că îl vede ca succesor.