Grupul de Investigaţii Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a dat, marţi, publicităţii un document intern al Ministerului Agriculturii, realizat în urma cererii Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), de recuperare integrală a fondurilor nerambursabile SAPARD fraudate de firme din industria cărnii din România.

GIP aminteşte că, pe 20 iulie 2010, preşedintele Traian Băsescu declara că din cele 211 proiecte SAPARD pentru industria cărnii, 62 sunt suspecte de fraudare, iar în cazul a 17 dintre ele OLAF a solicitat ca banii să fie daţi înapoi.

Mugur Ciuvică spune că ceea ce nu a spus preşedintele Băsescu este că autorităţile române încearcă să muşamalizeze fraudele comise de beneficiarii fondurilor SAPARD din industria cărnii, ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, considerând că „solicitarea OLAF este disproporţionată sau insuficient fundamentată".

Documentul scos la lumină de GIP este o adresă a directorului general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), Mihai Vadan (care este şi secretar general al PDL Dâmboviţa), destinată ministrului Agriculturii, Mihail Dumitru. Adresa a fost înregistrată la cabinetul ministrului Agriculturii cu nr. 1513/08.04.2010.

Potrivit documentului, în cadrul investigaţiilor referitoare la fraudarea fondurilor SAPARD în Bulgaria (investigaţie care a dus la pierderea fondurilor europene de către această ţara în 2008), OLAF a descoperit că unele dintre firmele implicate în fraudele din Bulgaria aveau acelaşi tip de legături cu beneficiari ai programului SAPARD din România.

Ca urmare, „OLAF a demarat pe parcursul anului 2008 o investigaţie similară şi în România asupra proiectelor care au prevăzut achiziţionarea de echipamente şi utilaje în cadrul Măsurii 1.1 «Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole», Submăsura 02 – Carne, produse din carne şi ouă". În urma acestor controale, OLAF a constatat numeroase nereguli şi fraude şi a solicitat APDRP „ca întreaga sumă plătită în cadrul anumitor proiecte să fie declarată neeligibilă şi înregistrată în Registrul Debitorilor".

Pentru unele dintre fraudele constatate, OLAF a sesizat Departamentul Naţional Anticorupţie, fără a pune însă vreun preţ pe rezultatele anchetelor făcute de procurorii DNA. Potrivit documentului Ministerului Agriculturii, „OLAF a solicitat în mod expres ca APDRP să procedeze la recuperarea ajutorului financiar nerambursabil fără a aştepta finalizarea investigaţiilor DNA" şi „indiferent de rezoluţia DNA".

Deşi potrivit OLAF „există suficiente dovezi că cele prezentate reprezintă nereguli grave", APDRP consideră „incorectă abordarea OLAF de recuperare integrală a întregului ajutor financiar nerambursabil" de la firmele implicate în fraudarea acestor fonduri. Afirmând că „OLAF are o abordare strictă şi aparent rigidă în raport cu constatările făcute în urma controalelor efectuate", APDRP acuză: - OLAF a tras concluzii „asupra apariţiei unei nereguli sau suspiciuni de fraudă în baza unor verificări întreprinse de terţe instituţii din ţările furnizorilor de utilaje aflaţi sub investigaţie (de exemplu ZKA – Departamentul Vamal de Cercetare din Germania)"; - OLAF nu a emis un raport de control privind investigaţiile efectuate şi a formulat concluzii înainte de finalizarea verificării unor proiecte;

- OLAF nu aşteaptă finalizarea anchetei DNA; - OLAF solicită recuperarea întregii sume acordate firmelor, dar oficialii Ministerului Agriculturii consideră că ar trebui recuperate doar „cheltuielile afectate de nereguli, acestea reprezentând o valoare mică în raport cu valoarea totală decontată în cadrul proiectului".

Ca urmare, susţine GIP, în ciuda solicitării imperative şi explicite a autorităţilor europene, APDRP refuză să dea curs cererii OLAF. APDRP vrea să se transforme într-un cenzor al autorităţilor europene, potrivit anchetei GIP, şi să dea curs doar acelor solicitări OLAF pe care le consideră „concludente".

Mai mult, APDRP îi solicită ministrului Agriculturii organizarea unei întâlniri în care să li se explice reprezentanţilor OLAF că România nu poate să respecte reglementările europene. Potrivit APDRP, respectarea legislaţiei europene, adică „aplicarea strictă a măsurilor dispuse de OLAF", ar duce la „scăderea gradului de absorbţie a fondurilor alocate prin programul SAPARD" şi la „prăbuşirea industriei alimentare din România".

APDRP consideră, totodată, că „datorită lipsei sau calităţii slabe a materialului probatoriu" pus la dispoziţie de OLAF există riscul ca APDRP să piardă eventualele procese intentate de firmele de la care s-au recuperat fondurile. APDRP „consideră oportun" ca, în cazul în care statul român ar pierde procesele cu firmele care au fraudat fondurile SAPARD, daunele să fie „suportate integral din bugetul comunităţii europene".

GIP mai arată că la data nominalizării lui Mihail Dumitru pentru funcţia de ministru al Agriculturii, acesta a fost prezentat opiniei publice drept o persoană care a lucrat ca expert la Direcţia Generală Agricultură din Comisia Europeană şi care „cunoaşte bine perspectivele europene ale agriculturii".

„Dacă Mihail Dumitru ar fi avut cea mai mică legătură cu perspectivele europene ale agriculturii, ar fi trebuit să îl demită imediat pe Mihai Vadan de la conducerea APDRP pentru refuzul acestuia de a da curs solicitării OLAF de a recupera fondurile obţinute fraudulos de firmele din industria cărnii. Dimpotrivă, ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, a solicitat Direcţiei Juridice a Ministerului Agriculturii să acorde asistenţă juridică APDRP privind competenţa OLAF de a solicita recuperarea debitelor în baza rapoartelor de control."