Curtea de Apel Bucureşti judecă, astăzi, un nou termen în dosarul în care Radu Mazăre este acuzat de retrocedarea ilegală a circa un milion de metri pătraţi de teren din Constanţa. În acelaşi dosar mai sunt inculpaţi 36 de funcţionari din Primăria Constanţa.

DNA spune că o reţea din care fac parte primarul Constanţei, Radu Mazăre, dar şi alte 36 de persoane (angajaţi ai instituţiilor publice, notari, oameni de afaceri, samsari de terenuri etc.), ar fi păgubit statul cu 114 milioane de euro.

Edilul Constanţei, Radu Mazăre, este acuzat că s-ar afla în fruntea unui grup de 36 de persoane care ar fi pus la cale retrocedarea ilegală a circa un milion de metri pătraţi de teren în perioada 2002-2005. „Membrii Comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din cadrul Primăriei Constanţa, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul. Astfel, patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafeţe de teren intravilan în valoare de 114 milioane euro, dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului, şi de 36,16 milioane euro, prejudiciu în dauna municipiului Constanţa", susţin procurorii, potrivit z-ziarul.ro

Mai mult, arată aceştia, „au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză, care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, adică nu pot ajunge sub nici o formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice".

Mecanismul era destul de simplu, indică anchetatorii: persoanele îndreptăţite la restituire au fost determinate, după ce au aşteptat în van câţiva ani, să-şi vândă drepturile succesorale ori să vândă terenurile restituite, pentru sume ce reprezintă mai puţin de 1% din valoarea acestora. „În final, aceste terenuri aveau să ajungă în proprietatea persoanelor cărora le-au fost predestinate cu mult înainte de soluţionarea cererilor de restituire", se arată în rechizitoriu.

Printre terenurile controversate se află cei 27.000 mp pe care s-a construit parcul de distracţii acvatice Aqua Magic, de către firma Aqualand (la care unul dintre acţionarii principali este Popa Basarab, vărul primarului Radu Mazăre), terenul în suprafaţă de 8.307 mp, situat în zona Căpităniei Vila Marina, pe malul lacului Siutghiol, care a ajuns în proprietatea familiei Mazăre (primarul, mama şi fratele), terenul în suprafaţă de 52.471 mp, situat în Parcul Tăbăcăriei, care nu a fost restituit în natură celor îndreptăţiţi, ci firmei cesionare Holland Development Group SA (unde erau acţionari şi administratori apropiaţi ai lui Mazăre).

De-a lungul anilor, au mai fost semnalate cazuri similiare, de retrocedare ilegală de terenuri în care au fost implicate persoane publice, precum Adriean Videanu şi preşedintele Traian Băsescu.

Astfel că Băsescu a retrocedat ilegal Ciclopul. Preşedintele încălcat flagrant legea şi a ignorat cu nonşalanţă o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Pe când era primar general al Capitalei, Traian Băsescu a retrocedat ilegal imobilul Ciclop de pe Bulevardul Magheru. Cercetat penal, Băsescu şi-a modificat decizia, dar aceasta a fost atacată în instanţă chiar de aşa-zişii moştenitori. Deşi comisese o faptă penală, Băsescu a scăpat basma curată.

De asemenea, unei bucureştence i-au fost retrocedate două hectare într-un parc, în mandatul lui Videanu. Aleile din Parcul Copilului din sectorul 4 sunt blocate de garduri. Ciudăţenia are la bază o retrocedare făcută de Primăria Capitalei în mandatul lui Adriean Videanu. Câteva sute de localnici speră să recupereze spaţiul verde, însă proiectul de lege prin care terenul cu pricina urmează să fie declarat "de utilitate publică" zace la Camera Deputaţilor.

Soarta Parcului Copilului a fost pecetluită în urmă cu cinci ani. Primăria Capitalei, prin semnătura lui Adriean Videanu, aviza un schimb de terenuri prin care Marioarei Micşunescu i se retrocedau aceste două hectare de teren.

Proprietara celor două hectare de parc susţine că în cazul retrocedării de care a beneficiat legea a fost respectată. Odată pus în posesie, noul proprietar a obţinut, bătând din palme, şi dreptul de a construi.