Câteva zeci de persoane au protestat, marţi, în faţa Ministerului Culturii, faţă de aprobarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic de la Roşia Montană şi au cerut demisia ministrului Kelemen Hunor.

Protestul, autorizat să se desfăşoare în intervalul 12.00 - 14.00, a fost organizat de mai multe asociaţii care militează pentru protejarea patrimoniului în numele campaniei "Salvaţi Roşia Montană".

Manifestanţii au afişat pancarte cu mesaje precum "Kelemen Hunor ministrul cianurii", "Ministerul Cianurii şi al Distrugerii Patrimoniului Naţional", "Coaliţia de guvernare PDL+UDMR+RMGC egal Love", "Guvern plătit de moarte" şi "Luaţi voi cianura, noi vrem natura şi cultura" şi au fluturat un steag al României.

De asemenea, protestatarii au adus mai multe fotografii ale ministrului Kelemen Hunor, încadrate în rame aurii, şi au scandat, printre altele, "Hunor, demisia", "Guvern de derbedei vinde aur pe doi lei", "Kelemen neisprăvit, Cârnicul l-a otrăvit", "Hunor, ieşi afară, ne-ai adus cianura în ţară".

Printre participanţii la protest s-au numărat Mircea Toma, de la Agenţia de Monitorizare a Presei, Nicuşor Dan, de la Asociaţia "Salvaţi Bucureştiul", Remus Cernea, Voicu Rădescu, precum şi arhitectul Şerban Sturdza, vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din România şi al fundaţiei Pro Patrimoniu.

"Sperăm să modificăm ceva din nenorocirea care s-a petrecut. Acum, din punct de vedere formal, instituţia (Ministerul Culturii, n.r.) are timpul şi instrumentele să repare", a spus Mircea Toma. El a amintit că decizia ministrului Culturii de a aproba certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic a fost luată pe baza votului favorabil dat în unanimitate de Comisia Naţională de Arheologie din cadrul ministerului.

"Eu nu înţeleg cum nişte arheologi pot să-şi omoare cu mâna lor obiectul de activitate", a spus Mircea Toma.

Pe de altă parte, el a spus că ministrul poate să consulte şi Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, care, în urmă cu o lună şi jumătate, a propus promovarea zonei Roşia Montană pentru includerea în patrimoniul UNESCO. "Comisia Naţională a Monumentelor Istorice are clar o opinie opusă. Ambele comisii sunt consultabile de către ministru, dacă ministrul vrea să întrebe şi cealaltă comisie, are o acoperire, dacă el nu are propria lui judecată, propria lui gândire, care să reflecte interesul public", a mai spus Toma, adăugând că sunt destule entităţi ale interesului public care s-au pronunţat împotriva proiectului minier de la Roşia Montană, dând ca exemplu Academia Română şi Patriarhia.

Întrebat cum comentează motivaţia ministerului privind aprobarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică - aceea că investitorul Roşia Montană Gold Corporation va acorda fonduri pentru reabilitarea patrimoniului din zonă -, Şerban Sturdza a spus că el nu îşi schimbă părerea şi că există o lipsă de transparenţă totală în comunicarea legată de proiectul minier. "Consider că este o mare greşeală semnarea de către arheologi a descărcării pentru masivul Cârnic. Guvernul ar trebui să aibă un punct de vedere explicit şi să nu interpună tot felul de metode în comunicarea cu populaţia. De fapt, este un proiect care este ocult. Faptul că se găsesc metode de reabilitare a clădirilor este un amănunt. El poate fi acceptat în anumite limite, dar nu poate în niciun caz să devină scuză pentru ceea ce urmează", a spus Sturdza.

Acesta a mai spus că "târgul este complet incorect şi nejustificat". "Cu toţii suntem interesaţi să reabilităm clădirile şi mediul de acolo, dar modalitatea în care se face cred că este, la o cercetare mai amănunţită, mincinoasă. (...) Nu are nicio legătură reabilitarea cu schimbul care se face sau cu faptul că se descarcă de sarcină o suprafaţă extrem de importantă", a mai spus Sturdza.

Protestatarii au mai venit la minister cu o petiţie în care îi solicită lui Kelemen Hunor demisia din funcţia de ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional, în urma deciziei MCPN de a emite certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic, Roşia Montană, monument istoric din grupa valorică A, recunoscut cu valoare naţională.