La iniţiativa Guvernului Republicii Serbia a fost constituită, pe data de 3 iulie, prima Adunare a Diasporei Sârbe şi a Sârbilor din Regiune. În cadrul şedinţei de înfiinţare, la care au luat parte preşedintele Serbiei, Boris Tadici, şi mai mulţi membri ai Executivului de la Belgrad, a fost ales primul preşedinte al acestui for, în persona lui Slavomir Gvozdenovici, preşedintele Uniunii Sârbilor din România.

Sârbii au două ţări de origine - Serbia şi Republika Srpska

- Care este considerentul politic care a stat la baza înfiinţării acestui organism?

- Prin constituirea Adunării Diasporei Sârbe şi a Sârbilor din Regiune, la iniţiativa Ministerului Diasporei Sârbe, s-a format în sfârşit un cadru instituţional de legătură şi colaborare a diasporei sârbe cu ţara de origine, deşi mai mulţi delegaţi au subliniat că sârbii din afara graniţelor Serbiei au două ţări de origine: Serbia şi Republika Srpska.

- Cum sunt aleşi membrii şi care sunt prerogativele acestei Adunări?

- Delegaţii au fost aleşi de către organizaţiile lor din ţările în care trăiesc, în unele cazuri mandatul fiind împărţit între mai multe persoane din comunitatea sârbă din ţara respectivă, ei reprezentând sârbii de pe toate continentele. La începutul lucrărilor Adunării Diasporei Sârbe şi Sârbilor din Regiune, toţi delegaţii au fost confirmaţi.

Românii din Serbia au mai multe şcoli decât noi în România

- Cum se va reflecta activitatea acestuia în ceea ce priveşte politica Serbiei cu privire la minorităţile din Serbia în general şi cea română în special?

- Adunarea Diasporei Sârbe şi a Sârbilor din Regiune are caracter consultativ şi sigur se va implica în politica Serbiei faţă de diasporă, în mod deosebit colaborare economică, culturală, educaţională a diasporei cu ţara de origine. Să nu uităm, diaspora sârbă are trei segmente: sârbii din regiune cu statutul de minoritate naţională (cazul sârbilor din România), emigraţia sârbă (au existat mai multe valuri de emigranţi sârbi, în general pe considerente politice) şi cel mai numeros segment - sârbii care în ultimele decenii au plecat la muncă prin Europa şi prin lume.

În ceea ce priveşte reflectarea activităţilor acestei Adunări asupra politicii Serbiei cu privire la minorităţile ei naţionale, în mod sigur Adunarea va lua în considerare experienţele pozitive acumulate în Serbia, dar şi de unele ţări din această parte a Europei. În acest sens, am încercat să transmit, în timpul lucrărilor Adunării, experienţa pozitivă pe care am acumulat-o în Parlamentul României. Când vine vorba despre învăţământul în limba maternă, cea mai mare problemă a comunităţii sârbe din România, activităţile culturale, viaţa editorială etc., se pot observa multe asemănări între situaţia sârbilor din România şi a românilor din Serbia.

În momentul de faţă, românii din Serbia au mai multe şcoli decât noi în România, iar câţiva reprezentanţi ai comunităţii române au intrat în Parlamentul Serbiei pe listele a două partide. În ceea ce ne priveşte, colaborăm cu Consiliul Naţional al Românilor din Serbia, cu instituţiile culturale ale românilor, relaţiile noastre fiind foarte bune. Ne întâlnim de mai multe ori pe an şi suntem vital interesaţi şi unii şi alţii ca relaţiile bilaterale dintre România şi Serbia să fie dintre cele mai bune.

- Care vor fi implicaţiile pentru comunităţile minorităţilor naţionale din România?

- Consider că implicaţiile pentru minorităţile naţionale din România practic nu vor exista, eventual vom ţine cont de această experienţă. Aici aş mai sublinia că au existat şi înainte consilii ale diasporei sârbe, Adunarea Diasporei şi Sârbilor din Regiune fiind totuşi un lucru inedit, ea devenind instituţie. Nu trebuie uitat, în afara graniţelor Serbiei se estimează că trăiesc 3,5-4 milioane de sârbi.

Sârbii sunt popor constitutiv în Bosnia

- Sârbii trăiesc în toate fostele republici iugoslave, ce se va schimba pentru ei?

În mod sigur constituirea acestei Adunări va fi un semnal pozitiv pentru sârbii din fostele republici iugoslave. Totuşi, delegaţii, mai ales cei din Muntenegru şi Bosnia-Herţegovina (Republika Srpska), au atras atenţia că ei în cele două ţări sunt parte a poporului sârb, în Bosnia chiar popor constitutiv. Deci, există anumite probleme şi situaţii care trebuie rezolvate, iar în declaraţia comună adoptată în cea de-a treia zi a lucrărilor Adunării Diasporei şi a Sârbilor din Regiune am transmis un mesaj către guvernanţii din Serbia prin care am subliniat toate aceste aspecte şi am atenţionat asupra multor probleme, cerând ca relaţia dintre Serbia şi diaspora sârbă să fie bazată pe un respect reciproc şi pe mai multă încredere şi, chiar dacă consultativ, punctul nostru de vedere să fie luat în considerare. Numai în felul acesta Adunarea Diasporei şi Sârbilor din Regiune va avea sens şi rost.

- Consideraţi că acest organism este unul european şi că ar fi trebuit adoptat şi de România, dar şi de alte state europene?

- În mod sigur acest organism nou creat nu este împotriva politicii europene a Serbiei, Adunarea Diasporei şi Sârbilor din Regiune clarificând şi instituţionalizând relaţia Serbia-diaspora sârbă.

Desigur, în România există mai multe instituţii de stat care au în grijă relaţiile şi colaborarea cu diaspora română. Poate că ar fi mai bine dacă toate s-ar uni într-o singură insituţie care s-ar ocupa de această problematică.

În orice caz, Adunarea Diasporei şi a Sârbilor din Regiune este o nouă experienţă a Serbiei, iar alegerea mea în fruntea acestui for consultativ este o recunoaştere a activităţii comunităţii sârbe din România şi, implicit, a politicii României faţă de minorităţile naţionale din ţara noastră.

       

Voteaza articolul

+8 10 Voturi