„Ce vor francmasonii?”, se întreabă profanii când aduc vorba despre masoni. „Viața de dincolo de moarte”, a răspuns la întrebare un cunoscut istoric grec. E drept, nu toți masonii ajung nemuritori, dar unii dintre ei, da. Este și cazul masonului Horea.
Lume multă și pestriță (masoni, politicieni, gură cască) la finalul lunii februarie la Alba Iulia la comemorarea a 227 de ani de la moartea eroului național român Horea, pe numele său adevărat Nicolae Ursu. Despre Horea documentele care se găsesc la Viena spun că era cu „învățătură mare și meșter în iscodiri rafinate”. A fost membru al unei societăți secrete (lojă masonică), denumită „Frăția de Cruce”. În timpul vieții a făcut patru călătorii la Viena, în ultimele trei fiind primit personal de împăratul Franz Joseph al II-lea. La Viena se află peste 100 de gravuri în lemn, aramă și oțel, 7 tablouri în ulei, 2 pasteluri și 9 monede de argint, bronz și plumb, toate vorbind despre răscoala lui Horea (cunoscută în istorie sub denumirea de răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan). Unele dintre ele au inscripția Horea, rex Daciae (Horea, regele Daciei).
Ca urmare a ecoului răscoalei lui Horea, românii din Ardeal au obținut după moartea lui o serie de drepturi precum abolirea iobăgiei, întemeierea în 1786 a primei școli de preoți și învățători ortodocși la Sibiu, iar în 1789 a încă 48 de școli ortodoxe. Datorită mișcării sociale conduse de Horea, împăratul Franz Joseph al II-lea fost obligat să se adreseze dietei austro-ungare cu următoarele cuvinte: „Educarea tinerilor români este o importantă și urgentă problemă de stat”.
În această „ezoterică și ancestrală” rememorare a istoriei neamului românesc la Alba Iulia a fost lansată la finalul lunii februarie prin grija Marii Loji Naţionale a României a treia ediţie a unei importante lucrări masonice, „Istoria Francmasoneriei”, de Albert Mackey. Cartea este una de referinţă pentru cei care vor să-şi facă o părere obiectivă despre istoria francmasoneriei, cât şi despre rolul ei în cultura şi civilizaţia mondială. În cuvântul de prezentare a cărţii, Tudorel Niţulescu, mare maestru al Marii Loji Naţionale a României, spune că „traducerea Istoriei Francmasoneriei în limba română se doreşte o preluare a nimbului din geniul lui Constantin Noica. Ce nu ştiu pedagogii ştie bunul-simţ românesc. Nu da povaţă celui ce nu ţi-o cere, căci nu te ascultă. Însetează-l mai întâi. Pune-l în situaţia de a ţi-o cere şi abia la umă spune-i dacă ai ceva de spus”.
Menţionăm că autorul cărţii „Istoria Francmasoneriei”, Albert Mackey, s-a născut la Charleston în 1807 şi a trecut în Orientul Etern în 1881. A făcut studii de medicină pe care le-a abandonat ocupându-se exclusiv, tot restul vieţii, de masonerie.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.