A dat Emil Boc Ungariei 60 de imobile din centrul Clujului?

Dezvăluirile din cotidianul.roprivind jaful sistematic al retrocedărilor ilegale din Ardeal, în urma căruia sute de mii de hectare de păşuni, păduri şi terenuri agricole au fost pierdute de statul român, cu complicitatea unor funcţionari ai statului român, continuă cu imobilele din centrele vechi ale marilor oraşe transilvane.

Spicuiri dintr-o discuţie cu fostul primar al Clujului Gheorghe Funar:

Împroprietărirea ilegală a Ungariei. Statusul romano-catolic nu deţinea şi nu deţine proprietăţi!

După marea Unire, Ungaria şi optanţii unguri, adică foştii grofi şi conţi, s-au adresat Societăţii Naţiunilor, au dat în judecată statul român, dar şi Slovacia şi Serbia, ţări care îşi recuperaseră teritoriile pierdute. Au pretins să fie despăgubiţi proprietarii unguri, dar şi Ungaria ca ţară, pentru toate bunurile pe care le-au avut în timpul Imperiului Austro-Ungar, până la 1918. S-a desfăşurat la Tribunalul Arbitrar de la Paris aşa-zisul proces al optanţilor, Titulescu a fost conducătorul delegaţiei României iar delegaţia ungară era condusă de contele Apony. Procesul s-a încheiat în 1930, iar România a fost obligată să despăgubească Ungaria şi pe optanţii unguri în coroane-aur de 24 de carate, în total 100 de tone de aur. Plăţile s-au făcut printr-un Fond Agrar deschis într-o bancă elveţiană din Basel. Între 1931 şi 1937 au fost despăgubiţi toţi foştii proprietari. Bunurile au intrat în proprietatea statului român prin cumpărare, nu avem nicio obligaţie către nimeni, iar aşa-zisele retrocedări sunt ilegale. Asistăm de fapt la împroprietărirea Ungariei şi a unor cetăţeni de etnie maghiară cu imobile.

Au mai venit şi cu o altă şmecherie, respectiv cu statusul romano-catolic, care niciodată nu a avut personalitate juridică şi nici proprietăţi. Este ceva asemănător cu cazul Nadăş. Printr-o hotărâre a unui judecător de etnie maghiară de la Miercurea Ciuc, în august 2001, la primul şi ultimul termen, Arhidieceza romano-catolică de Alba Iulia solicită să se recunoască de către instanţele judecătoreşti din România că ea este urmaşa de drept a statusului romano-catolic, status care n-a fost recunoscut niciodată ca persoană juridică de către România, Ungaria sau Vatican. Mulţi români probabil că n-au auzit de acest status romano-catolic de care s-a ocupat formidabil marele Onisifor Ghibu, care a scris extrem de documentat şi a lămurit în acest sens guvernul Nicolae Iorga. El a demonstrat că niciodată statusul nu a avut proprietăţi. Dar revenind la demersul Arhidiecezei, se solicită judecarea procesului la Miercurea Ciuc, unde se obţine confirmarea faptului că e continuatoarea statusului romano-catolic. Guvernul României, prin Ministerul de Finanţe, n-a fost reprezentat la proces

……

Tăcerea complice a lui Emil Boc (nu a contestat niciodată deciziile privind aceste retrocedări)

După ce a ajuns Boc primar, într-o singură seară, fostul viceprimar Boroş Janos – Dumnezeu să-l odihnească, mi-a fost şi mie colaborator – s-a dus la primărie şi s-a întâlnit acolo cu un reprezentant al Arhidiecezei romano-catolice de Alba, care pe o bucată de hârtie ruptă dintr-un caiet studenţesc a scris vreo 60 de imobile pe care le revendică ei, clădiri care, chipurile, ar fi aparţinut statusului. Documentul nu este înregistrat nicăieri în arhiva primăriei, este semnat “viceprimar Boroş” şi pusă ştampila Consiliului Local. A semnat în acea duminică şi reprezentantul Arhidiecezei, iar luni acest reprezentant a ajuns la Bucureşti la Comisia specială de retrocedare a imobilelor către cultele religioase. Comisia avea un preşedinte român, dar acesta fusese trimis într-o delegaţie…

E o comisie înfiinţată în baza unei legi speciale. Vicepreşedintele era din UDMR. Comisia, fără nicio verificare, fără nimic, hotărăşte practic împroprietărirea (!!!) cu 60 de imobile din centrul Clujului a bisericilor unitariană, reformată… În aceste clădiri funcţionau şi mai funcţionează instituţii ale statului, licee, iar primăria plăteşte peste o jumătate de milion de euro pe an chirie la hoţii de imobile. Ne aflăm într-o situaţie incredibilă… În Bihor, Consiliul Judeţean plăteşte, la fel, 700-800 de mii de euro chirii la hoţii de imobile. În Timişoara este şi mai grav; s-au împroprietărit cu vreo nouă licee şi colegii şi cu patru spitale. Peste un milion de euro chirie anual. Vor ieşi în curând la suprafaţă informaţii şi vor afla românii că – de pildă – mai mult de jumătate dintre imobilele din Carei sunt ale Ungariei. Ce trebuie să ştie românii? În baza legislaţiei din Ungaria, bunurile care se află în proprietatea bisericilor ungureşti de pe teritoriul României aparţin statului maghiar! Va exploda “bomba” şi la Aiud şi la Ocna Mureş, unde trei sferturi dintre clădiri au fost furate. Se vor trezi ca la Nadăş. Se ştiu şi clădirile preluate abuziv din Satu Mare, Arad şi Târgu-Mureş. La Alba Iulia, doar Muzeul Unirii a mai rămas românesc în cetate.

SRI şi SIE, prea mici pentru un război atât de mare?

O altă modalitate pe care-au folosit-o în afara justiţiei au fost comisiile locale şi judeţene. Aceste comisii n-au fost avertizate cu privire la faptul că statul român a cumpărat toate aceste proprietăţi şi că ele nu pot fi revendicate. N-au mai fost înştiinţaţi nici judecătorii şi nici membrii comisiilor de aplicare a legilor retrocedării că proprietatea nu se dovedeşte prin cartea funciară. Prin CF se evidenţiază modificările care-au intervenit de-a lungul timpului în ceea ce priveşte proprietarii acelui imobil şi nicidecum nu certifică proprietatea. Comisiile şi judecătorii ar fi trebuit să solicite actele originale de proprietate, sau reconstituirea în instanţă a dreptului de proprietate pe baza actelor originale. Nimeni nu le-a cerut! Ce s-a întâmplat în cărţile funciare? Eu am întâlnit la Cluj această situaţie care mi s-a părut incredibilă.

În Ardealul ocupat după Diktatul de la Viena au falsificat cărţile funciare în limba română. Reţineţi, în limba română! Şi eu am solicitat colaboratorilor toate dosarele referitoare la retrocedări ca să le studiez. Şi ce observ? Imobilul de pe strada – să zic – Iuliu Maniu numărul 5 intrat în proprietatea Bisericii Romano-Catolice în 1938 printr-o donaţie…Alt dosar, un alt imobil intrat în proprietatea Bisericii Reformate tot în ’38 prin donaţie de la persoană fizică. Am citit unul, două, trei, şi-mi dau seama că nu e ceva în regulă. Şi constat că nu există niciun document la baza acestor înscrieri. S-au făcut în limba română, iar în perioada ’40-’44 au scris toate cărţile funciare în ungureşte, inclusiv acest fals cu privire la donaţia din 1938. Ce face statul român? Un lucru deosebit. În februarie 1945 dă o lege prin care stabileşte că toate înscrierile făcute în cărţile funciare în ungureşte în Ardealul ocupat sunt nule de drept. Instanţele şi comisiile n-au aflat de ea sau n-au vrut autorităţile noastre să se afle de ea?

La Arhivele Naţionale din Bucureşti există toate, dar absolut toate datele referitoare la imobilele care au fost achitate în urma procesului optanţilor. Mai există multe şi prin arhivele judeţene. După ’50 nu s-au mai făcut de regulă înscrieri în cărţile funciare crezându-se că se va ajunge în comunism, unde averea era a “întregului popor”. Văzându-se că nici instanţele, nici comisiile nu solicită actele originale de proprietate, s-au dus cu aceste cărţi funciare. Am aflat că planul a fost pus la cale în Ungaria, unde s-au şi tipărit cărţi funciare false. Şi SIE şi SRI cunosc toată aceste lucruri. În judeţele unde UDMR a ajuns să deţină mai toate funcţiile de conducere, împreună cu bisericile, s-a acţionat pe toate căile posibile pentru a se prelua ilegal imobile ale statului român. S-a ajuns ca peste 35% din suprafaţa şi din clădirile Ardealului să aparţină Ungariei. Sunt judeţe întregi, Covasna, Harghita, unde peste 80% dintre proprietăţi nu mai aparţin românilor sau statului român.

Incredibila listă a clădirilor pierdute în Cluj de statul român, clădiri pentru care plătim, noi, cu toţii, chirii exorbitante (extras din plângerea penală a lui Gheorghe Funar)

Primarii şi secretarii Consiliilor Locale din localităţile judeţelor Cluj, Maramureş, Sălaj şi Bistriţa-Năsăud, precum şi conducătorii celor 4 Consilii Judeţene Cluj, Maramureş, Sălaj şi Bistriţa-Năsăud, la care se adaugă ofiţeri SRI şi angajaţi de la Arhivele Naţionale, respectiv din cele 4 judeţe, vă pot fi de un mare ajutor in efectuarea cercetărilor penale privind retrocedările in natură către bisericile ungureşti, Statusul romano-catolic, Ordinele călugăreşti maghiare, urmaşii grofilor şi ai multor asociaţii, ligi, fundaţii etc. ungureşti, care se pretind a fi continuatoare ale altora, cu denumiri identice, care au existat cindva in Romania, mai ales in Ardeal, in timpul ocupaţiei străine. O atenţie deosebită, in opinia mea, trebuie acordată in timpul cercetărilor penale complicităţii şi susţinerii de către unii preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consilii Judeţene şi de către unii primari şi viceprimari din partea U.D.M.R. pentru retrocedarea sau improprietărirea cu numeroase imobile a bisericilor ungureşti şi a altor persoane juridice şi fizice maghiare. De un real folos in identificarea făptuitorilor şi cunoaşterea mijloacelor de probă, inclusiv a faptelor penale săvirşite in legătură cu retrocedările ilegale de imobile către bisericile ungureşti şi alte persoane juridice maghiare, pot fi: domnul Emil Boc, primarul Municipiului Cluj-Napoca, precum şi viceprimarii din partea U.D.M.R., din perioada iunie 2004-iunie 2013. De la primarul Emil Boc puteţi obţine listele ilegale pe care le-a intocmit fostul viceprimar Boros Janos (decedat) in colaborare cu reprezentanţii Arhidiecezei Romano-Catolice din Alba Iulia, cuprinzind circa 100 de imobile din Municipiul Cluj-Napoca pe care Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi Comisia Naţională de Retrocedare a Imobilelor aparţinind cultelor religioase au decis să le dea, de fapt să improprietărească ilegal această Arhidieceză, care se pretinde continuatoarea Statusului romano-catolic, care nu a avut imobile in proprietate, aşa cum a dovedit in cărţile sale prof.univ.dr.Onisifor Ghibu şi a confirmat domnul dr.Ioan Drăgan, director al Arhivelor Naţionale, Direcţia Judeţeană Cluj, care, in adresa pe care mi-a transmis-o, cu nr. C/2389 din 30 decembrie 2005, a precizat că Statusul romano-catolic ardelean „administra averi uriaşe ale unor fonduri publice”. Este clar că Statusul romano-catolic nu a fost proprietar al imobilelor care au fost revendicate şi date ilegal Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia, ci doar administrator.

In efectuarea cercetărilor penale, consider că este necesar şi puteţi obţine foarte multe informaţii de la economistul Pop Corneliu din Cluj-Napoca, autorul unui Studiu deosebit de bine documentat privind retrocedările ilegale de imobile către bisericile maghiare, precum şi de la cunoscutul şi apreciatul cercetător şi istoric Vasile Lechinţan, tot din municipiul nostru.

In opinia mea, cele mai multe dintre retrocedările şi improprietăririle ilegale vizind imobile ale Statului Roman şi ale autorităţilor publice locale au fost săvirşite in perioada 1999-2013.

Detalii in legătură cu faptele de natură penală, in ce constau, data comiterii lor şi urmările produse, precum şi identitatea făptuitorilor se află in fiecare dosar de retrocedare, avind la bază notificările formulate de către reprezentanţii bisericilor ungureşti, Statusului romano-catolic, ordinele călugăreşti catolice maghiare şi alte persoane juridice maghiare, cele mai multe pretinzindu-se continuatoare ale unora care aveau denumiri identice in timpul Imperiului Austro-Ungar sau ocupaţiei ungureşti de după Diktatul de la Viena din 30 august 1940. Mijloacele de probă necesare pentru aflarea adevărului in cursul cercetării penale se găsesc in toate dosarele de retrocedare, dintre care facem trimitere şi vă solicităm să le analizaţi cel puţin pe cele care se referă la următoarele imobile din Municipiul Cluj-Napoca: Colegiul Naţional “George Coşbuc”, Colegiul Naţional “George Bariţiu”, Liceul “Gheorghe Şincai”, Liceul “Emil Racoviţă”, Liceul Economic, Liceul de muzică “Sigismund Toduţă”, Liceul de coregrafie, Grupul Şcolar Tehnofrig, Grupul Şcolar “Anghel Saligny”, Şcoala Ajutătoare nr. 1, 10 grădiniţe retrocedate (lista lor se află la Primăria Municipiului Cluj-Napoca), apoi Centrul maternal, Centrul de plasament, Centrul de primire a minorilor, Liceul “Bathory Istvan”, Hotelul “Continental” (revendicat de Colegiul Reformat din Debrecen, Ungaria), Facultatea de Litere, Clădirea fostei Direcţii Agricole Cluj, Biserica Ortodoxă de pe Str. Viilor, Muzeul de Artă, ASOCIAŢIA AGRICULTORILOR MAGHIARI DIN ROMANIA – Str. Republicii nr. 22, SOCIETATEA MUZEULUI ARDELEAN – Str. Republicii nr. 1-3, ASOCIAŢIA KOLOSZVARI CASINO- Str. Eroilor nr. 16, ASOCIAŢIA AGRICULTORILOR MAGHIARI DIN ROMANIA- Str. Andrei Mureşanu nr. 10 (azi nr. 16), EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 11, incinta Liceului „Emil Racoviţă“, ASOCIAŢIA CULTURALĂ „MINERVA“ – Str. Tipografiei nr. 16, ASOCIAŢIA CULTURALĂ „MINERVA” – Piaţa Unirii nr. 11, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 12-14, Biblioteca Academiei, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Mihai Viteazul nr. 37, ASOCIAŢIA CULTURALĂ “MINERVA” – Str. S. Brassai nr. 5, EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Maramureşului nr. 167/B, EPISCOPIA UNITARIANĂ – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 154, ASOCIAŢIA CULTURALĂ “MINERVA” – Str. S. Brassai nr. 7, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Horea nr. 5, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. O. Petrovici nr. 5, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Iuliu Maniu nr. 1-3 – Piaţa Unirii nr. 30, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 13-15, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Avram Iancu nr. 13, EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Doinei f.n. – Str. Piersicului nr. 15B, EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Fr. J. Curie nr. 1, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 17-19, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Avram Iancu nr. 15, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Mihai Viteazul nr. 1, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Horea nr. 43-45-47, PROTOPOPIATUL ROMANO-CATOLIC CLUJ-NAPOCA – Str. Crişan nr. 12 (azi nr. 30), EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Constanţa nr. 31, 33, 37-39, EPISCOPIA UNITARIANĂ – Piaţa Mihai Viteazul, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. O. Petrovici nr. 3, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Avram Iancu nr. 31-33, Liceul „Gheorghe Şincai“, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ IV – Str. Vlad Ţepeş nr. 7 (Someşeni), EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Cimpeni nr. 1 – Policlinica CFR, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 26, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Oaşului nr. 129-131, Grădiniţa nr. 32, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 18, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Napoca nr. 1, CLĂDIRE – Piaţa Mihai Viteazul nr. 1, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Regele Ferdinand nr. 117-118 (azi Str. Horea nr. 84-86), EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 14, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 43, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 24, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Horea nr. 55 – Str. Cimpeni nr. 2, Staţia de salvare, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Baba Novac nr. 36, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Cimpeni nr. 1, Liceul forestier, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Cimpeni nr. 2-4, Clinica de pediatrie, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA-IULIA – Str. V. Deleu nr. 2-4, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA-IULIA- Str. Fagului nr. 1-17, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Fagului nr. 1, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Decebal nr. 8, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Mihai Viteazul nr. 9 vechi (Str. Iaşilor nr. 1-3), CLĂDIRILE LICEULUI REFORMAT – Str. M. Kogălniceanu nr. 16, CLĂDIRE – Piaţa Avram Iancu nr. 15, Piaţa Unirii nr. 23 – dată in cota de 1/2 parte la cele 12 parohii din oraş, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL- Str. Cimpeni nr. 2-4, Clinica de pediatrie, EPISCOPIA UNITARIANĂ – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 9 – Str. S. Brassai nr. 8, EPISCOPIA UNITARIANĂ – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 7 – Str. S. Brassai nr. 4, EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. David Francisc nr. 21 colţ cu Str. A Şaguna nr. 20, EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Iaşilor nr. 26-28, CLĂDIRE – Str. Einstein nr. 2, CLĂDIRE – Str. Heltai nr. 4, CLĂDIRE – Str. Petöfi Sándor nr. 17, CLĂDIRE – Str. Piteşti nr. 9, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Mihai Viteazul nr. 9A vechi, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Universităţii nr. 11, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Universităţii nr. 7-9 cu Str. M.Kogălniceanu nr. 2, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Universităţii nr. 10, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Berăriei nr. 8, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Govora nr. 15 (azi Str. Şcolii nr. 35), ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Brutarilor nr. 22, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. E. Grigorescu nr. 37-39, IMOBIL ŞCOALA SPECIALĂ – Str. George Coşbuc nr. 1, IMOBIL RESTAURANT + HOTEL AGAPE – Str. Iuliu Maniu nr. 6, IMOBIL ŞCOALA GENERALĂ IOAN BOB – Piaţa Unirii nr. 14, IMOBIL ŞCOALA GENERALĂ IOAN BOB – Piaţa Unirii nr. 16, IMOBIL – Str. Iuliu Maniu nr. 5, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Avram Iancu nr. 17, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA Str. Avram Iancu nr. 13-15, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, FUNDAŢIA STATUSUL ROMANO-CATOLIC DIN TRANSILVANIA – Str. Emil Racoviţă nr. 16, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 41, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 78, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 124, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 39, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Iuliu Maniu nr. 4, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. M. Kogălniceanu nr. 2, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. M.Kogălniceanu nr. 7, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. M.Kogălniceanu nr. 1, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 8, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 10, IMOBIL – Str. Bolyai nr. 9, IMOBIL – Str. David Francisc nr. 2, IMOBIL (SORA) – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 5, ATELIER – Str. Maramureşului nr. 167/B, IMOBIL – Str. Bolyai nr. 12, IMOBIL- B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 14, IMOBIL – Str. Maramureşului nr. 15, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Dealul Steluţei, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren drum La Dealul Steluţei, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Faţa din Valea Chintăului, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, casă şi teren La Dealul Steluţei, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Dealul Steluţei, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Faţa de la Coada Teleagului, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren Colonia Breaza, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Pietroasa, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr.14, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 16, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 18, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Unirii nr. 15, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Unirii nr. 16, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Unirii nr. 29, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. B. Bolyai nr. 7, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Primăverii nr. 10 (fostă Lingurarilor), ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Calea Floreşti nr. 1, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Sălciilor nr. 15, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Donath nr. 184 (fost nr. 160), ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. G. Coşbuc nr. 1, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ IV – Str. Moţilor nr. 84, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 16, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Napoca nr. 12, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. B.P. Haşdeu nr. 25, EPISCOPIA GRECO-CATOLICĂ DE CLUJ GHERLA – Str. Avram Iancu nr. 60 (azi 70-72), ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Pavlov nr. 20A, BISERICA BAPTISTĂ MAGHIARĂ CLUJ-NAPOCA – Str. Pietroasa nr. 6, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Lingurarilor nr. 10, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren După Hoia, EPISCOPIA EVANGHELICĂ LUTHERANĂ DIN ROMANIA – Piaţa Mihai Viteazul nr. 39, EPISCOPIA EVANGHELICĂ LUTHERANĂ DIN ROMANIA – Str. Viilor nr. 35, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Roosevelt nr. 10, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Moldovei nr. 43 (azi Str. Burebista nr. 10), ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Pasteur nr. 1, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Pasteur nr. 41 – Str. Cireşilor nr.19, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Crişan nr. 23-25, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Horea nr. 31, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 32, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 75, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 126-132, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren la Valea a Treia, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – Str. Fabricii nr. 55, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ III – Str. Decebal nr. 50-52, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ III – Str. Decebal nr. 49-51, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ III – Str. Crişan, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 136-138, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Memorandumului nr. 9, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Emil Isac nr. 19, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Gen. Dragalina nr. 5, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Maramureşului nr. 189, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Maramureşului nr. 187, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Maramureşului nr. 187, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Mărăşti nr. 2-4, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren După Hoia, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren După Hoia, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Vale nr. 4, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren Str. Uliului (Vulturului), ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren la Pietroasa, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren la Mirişte, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren Str. Dobrogei nr. 53-63, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Gela, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Dosul de la Coada Teleacului, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Dosul de la Valea Chintăului.

Infracţiunile in legătură cu retrocedările in natură ale imobilelor au fost comise cu intenţie directă, avind in vedere că persoanele vinovate aveau ştiinţă că incalcă prevederile legale, urmărind şi dorind realizarea acţiunii lor (latura subiectivă).

Invederăm faptul că urmările socialmente periculoase, care sint cuprinse in art. 248 C. penal, sint de necontestat.

Raportul de cauzalitate se deduce din insăşi materialitatea faptelor, nefiind necesar a fi dovedit.

Avind in vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm ca la soluţionarea prezentului denunţ penal să aveţi in vedere toate considerentele prezentate mai sus şi, pe cale de consecinţă, să demaraţi cercetările in vederea elucidării tuturor aspectelor, pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi, conform art. 3, 4 şi 202 C.pr.pen.

În drept, solicităm aplicarea prevederilor art. 248 C.pen., iar cercetarea penală să fie efectuată de procuror.

Dr. Gheorghe Funar

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.