A fost premierul Viktor Orban în Elveţia doar pentru a asculta un cor de secui?

Imediat după câştigarea alegerilor din 2010, premierul Viktor Orban le-a promis ungurilor energie mai ieftină. Şi s-a ţinut de cuvânt – începând din 2013, preţul energiei a fost redus cu 20%. În acest an au mai urmat ieftiniri cuprinse între 3,3 şi 5,7%, atât pentru gazele naturale, cât şi pentru energia electrică şi încălzirea centralizată din marile oraşe. În campania electorală din 2014, Viktor Orban le-a promis chiar cetăţenilor că Ungaria va avea cele mai mici preţuri la energie din întreaga Uniune Europeană.

Presa ostila guvernului Orban sugerează că premierul a instituit o schemă de sifonare a banilor publici mascată de o serie de politici sociale foarte populare, însă nesustenabile pe termen mediu şi lung.

Sindicatele din energie, în centrul unor mari afaceri

Cei mai câştigaţi de pe urma acestei politici nu sunt însă cetăţenii obisnuiti, ci premierul şi apropiaţii săi. Pentru a obţine o reducere a costului energiei, guvernul Orban nu a avut altă cale decât să permită companiei energetice naţionale MVM să intre puternic în rezervele sale, urmând să le refacă ulterior cumpărând gaze de pe piaţa externă. MVM putea cumpăra volumele necesare direct din Austria. Numai că, scrie freehungary.hu, a fost preferat un intermediar care a umflat considerabil preţul de achiziţie. Numele său – MET. Această companie, înfiinţată cu doar doi ani înainte de sindicatul companiei MOL (sună cunoscut în această parte de Europă ca sindicatul unei mari companii energetice cu capital de stat să intre în asemenea afaceri) ca Orban să vină la putere, pornind de la 200.000 de dolari, a ajuns sa câştige circa 3,5 milioane de euro.

O mulţime de companii ungare, înghesuite la aceeaşi adresă din Elveţia

Începând din 2012, MET este parte a MET Group, din care mai fac parte MET Power, MET Marketing, MET International. Publicaţia elveţiană Basler Zeitung a realizat o anchetă care a revelat că toate aceste companii au una şi aceeaşi adresă, în oraşul Zug, lângă Zurich. Şi, la fel, toate au acelaşi CEO – Benjamin Lakatos, un ungur de 38 de ani. Lakatos susţine în presa elveţiană că anul acesta se aşteaptă la profituri de 3,8 miliarde de euro în urma aceluiaşi tip de intermediere inutilă a achiziţionării de gaze.

Principalul acţionar al MET este compania MOL, cu 40%. Urmează apoi o cohortă de apropiaţi ai premierului Orban: Istvan Garancsi (proprietarul clubului de fotbal favorit al lui Orban şi cel care a construit un impresionant stadion în comuna sa natală), Sandor Csanyi, CEO-ul celei mai mari bănci din Ungaria, OTP. Urmează Gyorgy Nagy, patronul unui uriaş abator din Ungaria şi cel mai mare beneficiar de pe urma fondurilor europene din ţară. Csany este şi vicepreşedintele sindicatului MOL. Cu toţii au legaturi cu CEO-ul MOL, Zsolt Hernady, acuzat de corupţie de justiţia din Croaţia.

Misterioasele vizite ale lui Orban

O serie de deplasări ale lui Janos Lazar, şeful de cabinet al premierului, în Elveţia, urmate de o vizită a premierului ungar în aceeaşi ţară, în urmă cu o săptămână, ridică semne de întrebare privind politica Budapestei în domeniul energetic şi nu numai. Potrivit presei ungare, Lazar a discutat în Elveţia cu un cetăţean german despre relaţiile Ungaria-Germania şi Ungaria-Rusia. Cât priveşte vizita lui Orban, aceasta a fost una privată, motivul oferit de premier fiind acela că a vrut să asiste la concertul unui cor de secui din România. Mult mai importantă pare a fi fost însă discutia pe care Orban a avut-o cu o bere în faţă, în gara din Zurich, cu un personaj misterios.

Opoziţia de stânga de la Budapesta sugerează ca premierul Orban s-a întâlnit la Zurich cu reprezentanţi ai Credit Suisse şi Pictet Bank, ambele intrate în colimatorul SUA pentru că i-ar ajuta pe americani să nu plătească taxe. Opozitia ungară nu cere premierului decât să spună dacă a participat la întâlniri în calitate de şef al guvernului ungar sau în calitate de persoană privată.

Motive de îngrijorare în România?

Cel mai probabil, nimănui din presa elveţiană sau cea ungară nu i-ar fi păsat de holdingul din Zug şi de afacerile sale, dacă premierul Orban nu ar fi fost implicat în negocieri strategice cu Vladimir Putin şi cu mai multe companii energetice din Rusia. Guvernul Orban a încheiat un acord cu Rosatom pentru modernizarea şi extinderea centralei nucleare ce oferă 40% din energia consumată în Ungaria – un acord în valoare de peste 10 miliarde de dolari cu clauze care vor lega Budapesta de Moscova timp de decenii. Se adaugă legislaţia adoptată cu dedicaţie pentru Gazprom pentru construirea South Stream prin Ungaria şi retorica antioccidentală a guvernului Orban. Astfel au ajuns afacerile camarilei lui Orban, care altfel ar fi putut continua în linişte, în vizorul presei.

Iar dacă presei de la Budapesta nu i-ar fi păsat de aceste afaceri elveţiene ale oamenilor lui Viktor Orban, de ce ar conta ele pentru România? Companiile ungare au ajuns să dezvolte afaceri cu o cotă de piaţă relevantă în România şi intersează în special domeniul energetic – cazul Lukoil este relevant în ce priveşte extensiile politice şi sensibilitatea acestei sfere. MOL are afaceri de aproape un miliard de euro în România şi va achiziţiona toate benzinăriile ENI ce operează sub brandul AGIP. O „alianta” intre MOL, Lukoil, NIS, KazMunaiGaz (deţinătoarea Rompetrol şi care se poate apropia de Ungaria – vezi vizitele tot mai frecvente ale oficialilor kazahi la Budapesta) care ar putea crea o masa critică pe piaţa românească a carburanţilor pare puţin probabilă, dar o escaladare a evenimentelor din Ucraina poate duce la o asemenea evoluţie. Apoi, compania MET este prezentă şi în România, printre altele fiind un importator important de gaze pe piaţa românească (desigur, în condiţiile în care importurile au o cotă tot mai redusă). MET România Energy a importat 1,63% din gazele din luna iulie 2014 (potrivit ANRE), mai mult decât firmele controlate de investitorii ruşi.

Cert este că investigaţiile presei elveţiene nu fac decât să aduca argumente care susţin acuzaţiile de corupţie lansate de SUA la adresa a şase oficiali ai administraţiei Orban, cărora li s-a interzis intrarea pe teritoriul american. Printre aceştia este şi şeful fiscului de la Budapesta. Tot oficialii americani au fost cei care, în anul electoral 2010, potrivit WikiLeaks, transmiteau din Budapesta că marile partide ungare sunt finanţate de două puternice sindicate: socialiştii de către sindicatul companiei MVM, iar Fidesz de sindicatul MOL.

Însă, având in vedere că regimul “iliberal” Orban şi-a extins considerabil influenţa asupra justiţiei şi a presei, cel mai probabil premierul şi acoliţii săi vor continua să decidă, din lojele oficiale ale echipei favorite a premierului, cine, ce anume şi cu cine împarte.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.