A plecat o mare Doamnă a arhitecturii

S-a stins recent din viaţă, la vârsta de 84 de ani, renumita arhitectă, designer şi teoretician al arhitecturii Gae Aulenti. Cu numai două săptămâni înainte, primise, la Trienala de la Milano, “Premiul pentru întreaga carieră”.

Paris, Barcelona, San Francisco, Tokyo, Sevilla, Ierusalim, Veneţia, Florenţa, Roma… Gae Aulenti şi-a lăsat semnătura în zeci de oraşe ale lumii.

Mulţi oameni i-au văzut operele, chiar dacă n-au ştiut numele autorului lor, cum este cazul celor care au vizitat “Musée d’Orsay”, amenajat de ea la începutul anilor ‘80, sau “Centrul Pompidou”, ale cărui spaţii interioare au fost reaşezate în aceeaşi perioadă. Tot Gae Aulenti a semnat “Muzeul de Artă Asiatică” de la San Francisco, găzduit în spaţiul reamenajat al “Bibliotecii Centrale de Artă”, a restaurat “Palacio Nacional Montjuic”, din Barcelona, care a devenit “Muzeul Naţional al Artei Catalane”, a regândit amenajarea spaţiului de la “Palazzo Grassi” din Veneţia, devenit sediu al unor mari expoziţii internaţionale, sau, mai recent, pe cel al “Palavela” din Torino, construit pentru Marea Expoziţie Internaţională “Italia 61” şi transformat în stadion pentru sporturi de iarnă. A construit “Institutul Italian de Cultură” din Tokyo. Nu trebuie uitate proiectele pentru Piaţa “Cadorna” din Milano, pentru fosta “Scuderie del Quirinale” de la Roma. Gae Aulenti a transformat vechea ambasadă italiană din Berlin în “Academie de Ştiinţe”. Una dintre ultimele intervenţii ale sale s-a produs la “Palazzo Branciforte” din Palermo, un edificiu de la sfârşitul anilor 1500, inaugurat, după restaurare, de Giorgio Napolitano în 23 mai anul acesta.

Motivul floral de la Musee d’Orsay

În 2011, Aulenti a proiectat extinderea aeroportului din Perugia. Şi lista poate continua.

Născută în 1927, la Palazolo dello Stella, în provincia Udine, Gaetana “Gae” Aulenti, licenţiată în Arhitectură a Şcolii Politehnice din Milano, în 1954, a fost una dintre rarele femei-arhitect care au contribuit la renaşterea Italiei după cel de al Doilea Război Mondial, mizând pe frumuseţe şi calitate. Adoptând un stil impregnat de ideile raţionaliste, Italia a fost propulsată, după numai câţiva ani, în avangarda modernităţii.

În generaţia de femei-arhitect, apărută în cursul celei de a doua jumătăţi a secolului al XX-lea, Gae Aulenti a făcut figură de pionier. Ea a acumulat titlurile rezervate altădată bărbaţilor, specializându-se în amenajarea marilor spaţii publice, mai ales ale muzeelor, dovedind o concepţie sintetică a mediului înconjurător rareori egalată, care a impus-o nu numai în Italia, dar şi în întreaga Europă şi în Statele Unite.

Muzeul Naţional de Artă Modernă al Centrului Pompidou

Renumele internaţional din anii ‘80 s-a datorat proiectului de reabilitare şi transformare a Gării Orsay din Paris în muzeu al impresioniştilor, demers ce a stârnit destule polemici în epocă. În aceeaşi perioadă, a reamenajat Centrul Naţional de Artă şi Cultură “Georges Pompidou”. Atentă întotdeauna să stabilească un dialog echilibrat între tradiţie şi modernitate, a ştiut să pună admirabil în valoare spaţiile încredinţate, iar concepţia ei a cucerit rapid aprecierilor publicului, “Muzeul Orsay” devenind unul dintre cele mai frecventate din Franţa, la vremea respectivă.

“Pentru mine, fără conexiuni cu contextul nu numai fizic, dar şi conceptual şi cultural, arhitectura nu există. Importanţa muncii noastre constă în a experimenta diferenţele. Am făcut trei mari muzee, la Paris, la Barcelona şi la San Francisco. Şi nu pot să spun că cele trei oraşe sunt acelaşi lucru. Trebuie găsite şi cunoscute diferenţele, chiar subterane şi neevidente, pentru că ele creează continuitatea unui context”, avea să declare peste ani Gae Aulenti, într-un interviu acordat revistei “L’Espresso”.

Considera, de altfel, că este greu să fii arhitect fără o serioasă pregătire intelectuală, în care poezia, muzica, teatrul au un rol fundamental, ca şi fără capacitatea de a dialoga sau fără dragostea pentru călătorii, pentru cunoaşterea unor lumi noi, în scopul îmbogăţirii spirituale.

A marcat istoria designului

Extinderea gării Santa Maria Novella la Florenţa

Gae Aulenti a fost una dintre ele. La sfârşitul anilor ‘60, designul italian, mizând pe culoare şi plastic, a surclasat rivalitatea scandinavă. Gae Aulenti a semnat atunci unul dintre cele mai cunoscute obiecte contemporane, lampa “Pipistrello”, un bestseller chiar şi în 2012, cu curbele sale evocând Viena anilor 1900. Cu un delicat simţ al liniei, ea a dat formă de liliac acestei piese. A intrat între obiectele de referinţă masa sa pe roţi, publicată în Catalogul “Fontana Arte” din 1980. A colaborat, ca designer, cu “La Rinascente”, a desenat mobilă pentru “Zanotta”, unde a creat două dintre piesele foarte cunoscute, scaunul pe rotile “April”, construit din oţel, şi “Sanmarco”, masa cu blat de sticlă. În aceeaşi perioadă a fost şi vicepreşedinte al “Asociaţiei Italiene pentru Design industrial”. Desigur, Gae Aulenti nu poate fi izolată de atmosfera mediului milanez, animată la începutul carierei ei de designerul Gio Ponti, elev al lui Le Corbusier.

A creat, de asemenea, scenografii, mai ales pentru regizorul Luca Ronconi, a proiectat amenajări diverse, de la grădini la locuinţe, hoteluri, şcoli, magazine.

Din 1955 până în 1965, arhitecta a făcut parte din redacţia revistei “Casabella”, condusă de Ernesto Nathan Rogers. Apoi, din comitetul de conducere al revistei “Lotus International”. Şi, să nu uităm implicarea ei civică, în calitate de membru al Asociaţiei “Libertà e Giustizia”.

Reconstrucţia Pavilionului Olimpiadei de la Torino

Pe plan universitar, a fost, între 1960 şi 1962, asistenta lui Giuseppe Samonà, la Veneţia, şi apoi a lui Ernesto Nathan Rogers la Şcoala Politehnică de la Milano. A predat în Statele Unite, Canada, Spania sau Germania. Făcea parte dintre creatorii care ştiau să transmită pasiunea lor pentru domeniu, să descopere talente şi să pună în valoare cele mai frumoase vocaţii.

Numeroase distincţii i-au încununat creaţia. În 1987, preşedintele Franţei, François Mitterrand, i-a acordat “Legiunea de Onoare” în grad de Cavaler, iar Jack Lang i-a înmânat Ordinul “Des Arts et des Lettres” în grad de Comandor. A fost recompensată cu “Premiul Special pentru Cultură” al Republicii Italiene, cu titlul de “Cavaliere di Gran Croce”, conferit de Oscar Luigi Scalfaro, cu “Fashion Group Award” din N ew York. A primit Premiul Imperial al “Japan Art Association”, pentru arhitectură, “Marble Architectural Award” din Carrara.

Dispariţia ei a fost resimţită de întreaga lume culturală.

“Am pierdut o mare Doamnă a arhitecturii şi a designului, dar şi o mare Doamnă a Centrului Pompidou”, a declarat Alfred Pacquement, directorul “Muzeului de Artă Modernă” din Paris, a cărui arhitectură interioară fost complet regândită de arhitecta italiană, care a conceput o mare galerie destinată circulaţiei, ritmul sălilor şi mai ales eclerajul indirect. De altfel, Gae Aulenti a donat muzeului numeroase opere create de ea, printre care şi lampa “Pipistrello”, obiectul-cult al designului secolului XX.

Restaurarea Palazzo Grassi din Veneţia

Preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano, la rândul lui, a evocat-o pe această “protagonistă a istoriei arhitecturii contemporane, extrem de apreciată în lumea întreaga pentru talentul său creator şi mai ales pentru extraordinara capacitate de a recupera vlorile culturale ale patrimoniului istoric”.

Arhitectul şi urbanistul Vittorio Gregotti remarca: “În cariera ei au fost atâtea faze, atâtea locuri, atâtea preocupări, design, arhitectură interioară, scenografie şi în toate a fost extraordinară, fără a renunţa la dimensiunea ei feminină”.

După părerea lui Gae Aulenti, arhitectura trece prin patru faze: “analitică, sintetică, estetică şi chiar profetică. Ea se naşte pornind de la teren, de la analiza locului în care se construieşte, cu scopul de a porni de la context şi de la sintezele care se structurează din context”, dar trebuie “să dea şi indicaţii care pot fi valorificate de alţii”.

Arhitectura trebuie să lase un semn, un mesaj. Asta dorea şi asta a reuşit să lase posterităţii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.