A explodat gulaşul la Budapesta. Guvernul sau FMI se vor frige

Nu numai austeritatea, ci şi răbdarea bancherilor are limite, pare să fi învăţat guvernul de la Budapesta după negocierile eşuate cu UE şi FMI, în care Ungaria a insistat să taxeze băncile şi nu să aplice noi măsuri de austeritate. Presa internaţională vorbeşte despre precedentul Ungariei şi al României, după ce Budapesta a refuzat să se supună rigorilor FMI, iar la Bucureşti reducerea pensiilor a fost declarată neconstituţională.

Imediat după ce a câştigat alegerile din aprilie, obţinând o majoritate fără precedent, premierul populist Viktor Orban a declarat că nu va accepta nici un „dictat” din partea UE şi FMI, pentru că „nu sunt şefii noştri”, uitând că Ungaria este printre cele mai îndatorate ţări UE (o datorie publică de 80% din PIB) şi nu este susţinută de o economie asemenea celei poloneze..

Pentru a-şi respecta angajamentul de a menţine deficitul bugetar la 3,8% din PIB în acest an şi a-l duce la 3% în 2011, guvernul de la Budapesta a încercat să aduca bani la buget taxând băncile. Ministrul ungar al Economiei, Gyorgy Matolcsy, a pus problema în următorii termeni: austeritate sau taxarea băncilor. El a argumentat că populaţia suportă măsuri de austeritate începând din 2006, când fosta guvernare socialista a admis că a minţit, pentru a se menţine la putere, că economia este sănătoasă. A urmat apoi criza economică mondiala şi măsurile de austeritate impuse de guvernul de tehnocraţi instalat la putere în 2009.

Un guvern îndatorat în luptă cu băncile

Pentru 2010, taxa propusă pentru sistemul bancar a fost de 526 de milioane de dolari (două treimi din suma pe care guvernul doreşte să o obţină taxând instituţiile financiare). Taxarea ar urma să se aplice timp de doi ani. Băncile occidentale au considerat „brutală” măsura şi s-au retras din negocieri la începutul lunii iulie. UE a răspuns prin vocea comisarului Olli Rehn, care a declarat că are „dubii serioase” faţă de planul Ungariei.

Relaţia tensionată a guvernului Orban cu băncile este ilustrată de presiunile pe care le-a făcut pentru demiterea guvernatorului băncii centrale, Andras Simor. Cabinetul a ameninţat că îi va reduce salariul, moment în care Budapesta a primit un avertisment dur din partea Băncii Centrale Europene. Comisia Europeană a atenţionat recent guvernul să respecte independenţa băncii centrale şi s-a arătat nemulţumită că plafonarea salariilor în domeniul public va afecta şi veniturile angajaţilor băncii centrale.

În acest context au sosit la Budapesta reprezentanţii UE şi FMI, care au cerut Budapestei să nu se gândească doar la cum să atragă bani la buget, ci şi la cum să economisească. Misiunea lor a fost de a evalua programul de sprijin financiar. Tehnic, neînţelegerile de la Budapesta constau în nerealizarea evaluării, însă aceasta înseamnă că Ungaria nu mai poate beneficia de viitoarele transe ale împrumutului de 25 de miliarde de dolari.

Cum au suferit ungurii de pe urma crizei

Desi populistă, afirmaţia ministrului Matolcsy privind măsurile suportate până acum de populaţie arată clar realitatea din Ungaria.

În octombrie 2008, Ungaria a fost primul stat membru UE care a apelat la un împrumut FMI şi a fost nevoit să adopte măsurile care să asigure Fondul că banii vor fi returnaţi. Deciziile nepopulare au fost luate de un guvern de tehnocraţi, fără teama pierderii de procente electorale.

TVA-ul a fost majorat de la 20% la 25% încă din iulie 2009. Pentru produsele de bază (pâine şi lactate), taxa este însă de 18%. Vârsta de pensionare a fost majorată de la 62 la 65 de ani, iar a treisprezecea pensie a fost eliminată, la fel şi al treisprezecelea salariu, iar salariile angajaţilor din sectorul public au fost îngheţate pentru anul 2010. A fost redus şi concediul de maternitate de la 3 ani la doi ani. Au fost reduse subsidiile pentru transport şi televiziunea publică. A fost introdusă o taxă pentru imobile, ambarcaţiuni şi automobile de lux.

Guvernul condus de Gordon Bajnai (care a acceptat să fie plătit cu un forint pe lună) a iniţiat şi un plan de relansare, a cărui principală măsură a fost reducerea impozitului pe venit la 17% pentru cei ale căror venituri nu depăşeau 5 milioane de forinti (circa 16.000 de euro) pe an. Acest impozit se aplică pentru 90% din populaţia activa. Cei care câştigă peste această sumă sunt impozitaţi cu 32%. (Actualul guvern a anunţat introducerea unei taxe unice de 16% începând din 2011). Guvernul Bajnai a decis şi eliminarea contribuţiei patronilor pentru sistemul de sănătate, pentru a încuraja angajarea forţei de muncă.

Neînţelegerile cu FMI, un calcul electoral

Pentru „Financial Times”, explicaţia eşecului discuţiilor cu FMI ţine de calculul electoral al premierului Viktor Orban, al cărui partid (Fidesz) are de înfruntat extrema dreaptă în alegerile locale din octombrie. O retorică populistă este principala armă a conservatorilor în faţa ultranaţionaliştilor, iar guvernul îşi asuma riscul de a se expune riscurilor pe pieţele financiare.

Forintul s-a prăbuşit cu 3% după anunţul amânării negocierilor cu FMI. Este pentru a doua oară de la preluarea puterii când guvernul Fidesz provoacă deprecierea monedei naţionale, după ce, în urma cu două luni, premierul a sugerat că Ungaria se apropie de situaţia dramatică a economiei elene.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Razvan Ciubotaru 1060 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.