Abuzurile și corupția au cangrenat și structurile teritoriale ale DNA

După 14 ani de existență a Direcției Naționale Anticorupție, au apărut semne de întrebare nu numai asupra probității profesionale și morale a procurorilor șefi ai principalei instituții anticorupție din România (Ioan Amarie, Daniel Morar și Laura Codruța Kovesi), a unor șefi de secții sau de servicii din strucura centrală, gen Lucian Papici, ci și asupra mai multor procurori, inclusiv șefi, din serviciile teritoriale. Unii dintre aceștia au făcut jocurile unor grupuri de interese politice și de afaceri de pe plan local. Alții au cochetat chiar cu lumea interlopă și au fost implicați în afaceri dubioase, inclusiv care intră în perimetrul actelor de corupție sau de crimă organizată. Unii dintre ei s-au crezut niște mici Dumnezei locali, acționând deseori în afara legii și încălcând drepturile fundamentale ale omului și regulile bunului-simț.

Astfel, în ultimele luni au fost lansate acuzații grave la adresa unui procuror din Serviciul Teritorial Ploiești al DNA, în sensul că ar face jocurile unui anumit grup de interese, că ar fi legat de anumiți reprezentanți ai lumii interlope și că ar avea conexiuni neprincipiale cu șefi locali ai unor servicii secrete. Procurorului respectiv i s-a imputat că ar fi recurs la metode neortodoxe de investigare, prin folosirea nelegală a denunțătorilor și prin influențarea unor martori. Multe acuze s-au adunat și asupra unui procuror din Serviciul Teritorial Cluj-Napoca al DNA, care s-ar fi implicat partinic în răfuieli politice sau personale pe plan local. Procurorul respectiv este acuzat că ar fi primit sugestii și comenzi din partea unui grup constituit din politicieni, oameni de afaceri, ofițeri de poliție și de informații, care au gravitat și au prosperat în jurul fostului Partid Democrat Liberal. Acest procuror s-a implicat inclusiv în răfuieli personale, instrumentând dosare de corupție unor persoane care nu au avut tangență cu zona politică sau cu administrația publică locală.

Un caz-școală cu un fost procuror-șef de serviciu teritorial

În cele ce urmează, o să prezint un caz școală cu un procuror DNA care a activat în zona mea de cunoaștere și de responsabilitate, deținând o anumită perioadă funcțiile de șef al Biroului Teritorial Satu Mare al DNA și al Serviciului Teritorial Oradea al DNA, pe numele său Marius Iancu. Pe parcursul ultimului deceniu, acesta a încercat să intre în grațiile liderilor politici locali care se aflau la putere, instrumentând dosare penale adversarilor acestora. Astfel, la începutul anului 2005, după câteva săptămâni de la pierderea guvernării de către PSD, la comanda liderilor PNL Satu Mare, cu care se afla în relații apropiate, întrucât soția sa a fost angajată secretară la sediul organizației județene a acestui partid, a declanșat investigații la adresa unor importanți lideri județeni ai PSD. După pierderea guvernării de către PNL, în 2008, a început să se apropie de un lider județean al PSD, pe care l-a absolvit într-un dosar de corupție cu prejudiciu substanțial, apoi l-a menajat, inclusiv avertizându-l dacă intra în vizorul SRI sau al altor instituții.

După preluarea guvernării de către USL, în 2012, a făcut sluj în fața liderilor județeni ai PSD și PNL, aspirând să devină, cu sprijinul acestora, procuror-șef al structurii centrale al DNA. S-a ajuns până acolo încât, în acest scop, anumiți lideri liberali și social-democrați din Satu Mare, dintre care unul devenise ministru, să facă demersuri pe lângă prim-ministru, ministrul de Interne (cu al cărui ginere, originar din Satu Mare, procurorul respectiv era bun amic, locuind împreună în chirie în timpul studenției) și ministrul de Justiție în funcție. După o discuție la care a fost convocat la București, aspirantului la șefia supremă a DNA i s-a propus doar o funcție de adjunct de șef de secție, considerându-se că nu îndeplinește valențele necesare pentru funcția de procuror-șef. A refuzat această funcție, întrucât o dorea doar pe cea de procuror-șef al DNA.

În perioada respectivă, pentru a le face pe plac prietenilor și protectorilor săi din PSD și PNL, a instrumentat dosare penale unor lideri locai ai PDL și unor șefi de instituții deconcentrate, având apartenență politică la acest partid. În cazul unui fost director al APIA Satu Mare, promovat în această funcție în timpul guvernării PDL, a mers până la reținerea și arestarea acestuia, pentru a fi schimbat din funcție, întrucât amicii săi politici doreau să-și promoveze propriii oameni în fruntea instituției sus-menționate.

Cercetat pentru implicare în contrabandă cu țigări

Pe de altă parte, fostul procuror -șef al Serviciului Teritorial Oradea al DNA a fost acuzat de ofițeri din Inspectoratul de Poliție al Județului Satu Mare și din Inspectoratul Județean Satu Mare al Poliției de Frontieră de implicare în activități de crimă organizată, întrucât i-ar fi protejat pe unii șefi ai acestor instituții care erau implicați în contrabanda cu țigări din Ucraina, ca, de exemplu, pe un fost prim-adjunct al inspectorului-șef al Poliției de Frontieră, care era susținut politic de PNL și cu care se afla în relații apropiate. A fost acuzat că i-ar fi menajat și pe unii contrabandiști, de la care ar fi primit sume mari de bani prin intermediari. A fost acuzat inclusiv de faptul că tatăl său, un văr primar și șoferul pe care-l avea la DNA ar fi fost implicați direct în contrabanda cu țigări din cele două vămi importante din județul Satu Mare, respectiv din Vama Halmeu, situată la frontiera cu Ucraina, și vama Petea, situată la frontiera cu Ungaria. Polițiștii respectivi au semnalat și că în rândul colegilor lor implicați în contrabanda cu țigări ar fi fost organizată o chetă, în vederea obținerii funcției de procuror-șef al Serviciului Teritorial Oradea al DNA. În acest sens, au fost adresate sesizări președintelui României și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care au fost însă tergiversate și mușamalizate prin soluții de neîncepere a urmăririi penale. Singurul rezultat obținut a fost că, în toamna anului 2013, procurorul în cauză a trebuit să părăsească DNA și să revină la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, de unde fusese detașat cu un deceniu înainte.

Întâlniri cu acuzați DNA, într-o stațiune balneară din Ungaria

Avocați din Baroul Satu Mare au semnalat că procurorul respectiv i-ar fi favorizat pe anumiți colegi de-ai lor în dosarele de corupție în care aceștia fuseseră angajați ca apărători ai unor inculpați. Este vorba de trei avocați cu care se află în relații foarte apropiate, dintre care unul i-a fost coleg de facultate și de chirie în Cluj-Napoca, unul i-a fost coleg de serviciu la Parchetul Satu Mare, iar cu unul se află în relații de afinitate prin soții. A devenit un fapt de notorietate că inculpații angajați de acești avocați beneficiau de un tratament privilegiat la DNA, mergând chiar până la punerea în libertate. Un fost inculpat a devoalat chiar o regie conform căreia anumite persoane erau reținute și apoi li se pretindea, prin avocații respectivi, o anumită sumă de bani pentru a fi puse în libertate. Am aflat, personal, că procurorul respectiv comunica cu un politician care avea dosar la DNA prin intermediul unuia dintre cei trei avocați apropiați.

Am mai aflat, inclusiv de la anumiți avocați, că procurorul respectiv și-a făcut un obicei din a se întâlni, pentru a comunica și negocia, cu persoane care dețineau funcții importante în județul Satu Mare și aveau dosare la DNA, într-o localitate balneară din Ungaria, situată în apropierea frontierei cu România, pentru a nu fi depistat de SRI ori de alte servicii secrete. Astfel, s-a întâlnit în localitatea respectivă cu un fost președinte al Consiliului Județean Satu Mare, cu un fost vicepreședinte al acestui consiliu și cu un fost primar al municipiului Satu Mare. Cert este că, după aceste întâlniri, în dosarele în care au fost vizate persoanele respective au fost emise soluții de netrimitere în judecată de către structura teritorială a DNA. În schimb, în alte cauze, pentru a obține condamnări cu orice preț, procurorul în cauză obișnuia să exercite presiuni asupra judecătorilor și să recurgă la amenințări și șantaje asupra avocaților inculpaților. Cu toate acestea, în mai multe dosare pe care le-a instrumentat sau coordonat au fost pronunțate condamnări cu suspendare condiționată, iar în unele s-a dispus achitarea inculpaților, ceea ce ridică mari semne de întrebare asupra legalității și calității actelor de urmărire penală efectuate.

Anchetat pentru avere dubioasă

Referitor la procurorul în cauză, au fost lansate acuze și în ce privește sporirea averii sale în perioada în care a deținut funcții de conducere în DNA. Astfel, printr-o sesizare, care a constituit obiectul unui dosar instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost acuzat că și-ar fi amenajat o casă de vacanță în localitatea bunicilor săi cu materiale transportate cu ajutorul unui inculpat pe care l-ar fi protejat, iar costurile prestărilor de servicii s-ar fi făcut cu bonuri de benzină de la DNA. A mai fost acuzat că și-ar fi construit o casă în municipiul Satu Mare cu ajutorul unui politician important care avea dosar la DNA și pe un teren asigurat de patronul firmei locale de salubritate, care era vizat la rândul său într-un dosar înregistrat la DNA.

Se mai vehiculează că patronul respectiv și cu fiul său i-ar fi oferit și un apartament într-un bloc rezidențial proaspăt construit în municipiul Cluj-Napoca. Este ceva plauzibil, în condițiile în care procurorul în cauză se află în relații strânse de amiciție cu fiul patronului firmei de salubritate încă din studenție, când au locuit împreună în chirie. Fiul „rătăcitor“ este ginerele fostului ministru de Interne Ioan Rus și a devenit unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari din Cluj-Napoca. Așa cum am arătat, și acesta a pus umărul pentru ca amicul său să devină procuror-șef al structurii centrale a DNA.

Spălare marca DNA

În cursul lunii iunie 2013, am adresat ministrului de Justiție din perioada respectivă, Robert Cazanciuc, o interpelare în care am prezentat câteva dintre aspectele semnalate în această declarație. Ministerul Justiției mi-a răspuns că a transmis interpelarea respectivă Direcției Naționale Anticorupție pentru a efectua cercetările de rigoare. După doi ani, structura centrală a DNA a dispus, printr-o ordonanță emisă în data de 30.09.2015, clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de dare de mită, luare de mită și trafic de influență, referitor la aspectele de natură infracțională semnalate prin interpelare, cu motivarea că s-a împlinit prescripția răspunderii penale. Motivarea soluției este greșită, în condițiile în care faptele sesizate s-au petrecut în perioada 2009-2013, astfel că nu se puteau împlini sub nicio formă termenele de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunile de corupție vizate (7 ani pentru dare de mită, 10 ani pentru luare de mită și 9 ani pentru trafic de influență). Această soluție de albire, vădit nelegală și părtinitoare, aberantă din punct de vedere juridic, a fost emisă de un procuror, de altfel foarte activ, în dosarele instrumentate unor politicieni, numit Ioan Amarie (un procuror mai tânăr, ale cărui nume și prenume sunt identice cu ale prim-procurorului-șef al DNA). Pe de altă parte, procurorii DNA n-au catadicsit vreme de doi ani să efectueze investigații minimale referitor la faptele sesizate. Este evident că structura centrală a DNA a urmărit și a realizat spălarea fostului său angajat.

Oare câți astfel de procurori, inclusiv cu funcții de conducere, mai activează în DNA?

Valer Marian, senator independent

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.