Academicianul Nicolae Cajal, un reper al societăţii româneşti de ieri şi de azi

În Aula Academiei Române a avut loc un eveniment care şi-a propus să celebreze memoria unui important nume în ştiinţele medicale din România – academicianul Nicolae Cajal.

Rezultatul a fost surprinzător chiar şi pentru iniţiatorii evenimentului, Academia Română şi “Fundaţia Nicolae Cajal”.

Nu doar faptul că am fost martori la o reconstituire a câtorva procese sociale de referinţă din istoria României, nu doar faptul că am asistat la o trecere în revistă a câtorva etape de dezvoltare a cercetării medicale în România de la Levaditi la Ştefan S. Constantinescu, elevul profesorului Cajal şi nepotul lui Ştefan S. Nicolau, marele biolog, nu doar faptul că au fost rememorate nume ale câtorva personalităţi de marcă ale ştiinţei româneşti cărora li se datorează progrese remarcabile în inginerie, medicină, filologie, matematică, dar şi faptul că acest eveniment a permis o analiză riguroasă şi obiectivă a modelului social de azi al societăţii româneşti.

Acest lucru a fost posibil datorită faptului că în sală au fost prezenţi cercetători, persoane publice, oameni politici, mari profesori ai şcolilor de cercecetare din diferite discipline.

Toţi cei prezenţi aveau un lucru în comun: au avut şansa să fi lucrat, să fi colaborat, să fi învăţat de la Nicolae Cajal importante lecţii privind meseria de medic, meseria de cercetător, meseria de profesor, meseria de manager, arta de a fi patriot, de a fi cetăţean, de a fi părinte pentru elevii săi.

Astfel, evenimentul a devenit în cele din urmă o adevărată dezbatere publică despre rolul ştiinţei şi contribuţia mediului academic la dezvoltarea societăţii, despre valorile unei societăţi democratice, ca de exemplu libertatea individului, dreptul la opinie, solidaritatea şi omenia, educaţia şi accesul la informaţie şi la cunoaştere, dar şi despre deschiderea politicului faţă de societatea civilă şi faţă de rezultatele cercetării şi, poate, nu în cele din urmă, despre nevoia de a promova valorile autentice ale societăţii.

Alături de fiica sa Irina

Întreaga discuţie a plecat de la contribuţia profesorului Nicolae Cajal la dezvoltarea şcolii româneşti de virusologie, de la numărul mare de specialişti pe care i-a format, de la lupta sa continuă pentru crearea suportului necesar instituţiilor de cercetare, de la activitatea sa de ambasador informal al României, atât în procesul de aderare la NATO, cât şi în cel de intrare a ţării noastre în Consiliul Europei.

În calitate de membru al Parlamentului României sau de Preşedinte al FCER, de cetăţean român de origine evreiască, dar şi de bursier şi membru “Honoris Causa” al unor universităţi şi academii, profesorul a dovedit o conştiinţă civică deosebită luptând pentru respectarea ţării în care s-a născut, pentru pacea ţării de la care se revendică orice evreu şi pentru creşterea încrederii în comunitatea academică.

Aşa cum a reieşit şi din majoritatea intervenţiilor, reuniunea a generat o atmosferă de solidaritate, de reconciliere şi de dialog, atmosferă, de altfel, specifică grupurilor de lucru, instituţiilor pe care Profesorul le-a coordonat sau chiar creat.

Comunicarea sistematică a profesorului Nicolae Cajal cu mediul academic din străinătate cu care a intrat într-o relaţie profesională strânsă încă de la începutul activităţii sale nu doar prin intermediul magiştrilor săi, ci şi în timpul bursei la Paris l-a ajutat pe acad. Nicolae Cajal să îşi sprijine studenţii pentru a obţine burse în străinătate, ceea ce însemna acces la tehnologii avansate, la programe de pregătire foarte bune, dar şi o cale de a promova calitatea învăţământului românesc şi nu în cele din urmă un mijloc de a stimula tinerii medici.

Acest efort, nu de puţine ori susţinut şi de conexiunile sale de familie sau cu prieteni care emigraseră, a condus la o construcţie extrem de interesantă – un grup civic de sprijin pentru interesele României care a sprijinit statul democratic de după 1989 în numeroase situaţii de risc pornind de la apelurile lansate de Nicolae Cajal.

Reacţia, în plan intern, faţă de acest mod de acţiune civică a fost formarea unui curent de opinie pozitiv aşa cum a cerut profesorul în societatea românească pentru afirmarea contribuţiei semnificative a evreilor la dezvoltarea României. În acest fel, acad. Nicolae Cajal, ca şi predecesorul său, Rabinul Moses Rosen, a putut lupta contra antisemitismului cu sprijinul ferm al clasei politice şi societăţii civile din România. Conceptul de REALSEMITISM, lansat de acad. Nicolae Cajal, prin care definea aportul evreilor la viaţa societăţii româneşti în secole de convieţuire, a devenit un brand, aş spune, atragând atenţia asupra unor bune practici de convieţuire născute în micile târguri ale Moldovei, în cartierele sărace ale marilor oraşe sau în bibliotecile universităţilor.

Împreună cu soţia

Un lucru despre care s-a vorbit mai puţin, dar numai din lipsă de timp, a fost umorul extraordinar de care profesorul făcea uz nu doar în momentele de socializare, ci şi când lucra cu echipele de elevi şi colegi.

Puţin s-a făcut referire şi la diplomatul Nicolae Cajal, care în cele mai complicate momente de încleştare făcea referire cu abilitate sau la valori sau la teme de interes pentru echipa adversă ca să repornească negocierile blocate ori să elimine consecinţele unei confruntări anterioare. Nu de puţine ori făcea recurs la pilde sau la întâmplări din familia sa.

Părinţii săi, dr. Marcu Cajal, tatăl său, şi dna Linica, adevărate crochiuri de epocă, l-au învăţat să facă din propria casă şi din propria familie un punct de reper pe harta relaţiilor sociale din Bucureşti. În casa Cajal, scriitori, cercetători, artişti, medici, avocaţi, oameni politici, jurnalişti de prestigiu găseau un loc în care să îşi împărtaşească opiniile, un loc în care să caute ajutor în situaţii critice şi mai ales un bun mediu intelectual.

Vechea casă cu arhitectură spaniolă dintr-un pestriţ cartier bucureştean a devenit un personaj important în viaţa a sute de oameni care i-au trecut pragul în căutarea prieteniei şi magicului spirit de solidaritate pe care trei generaţii de Cajali îl cultivă în interior.

La sesiunea comemorativă din aula Academiei Române, Acad. Ionel Haiduc – Preşedintele Academiei, Ion Iliescu, ex Preşedinte al României, acad. Maia Simionescu, dr. Aurel Vainer –Preşedinte FCER, acad V.Voicu, acad. Răzvan Theodorescu, dr. Dana Safta – Director medical la Spitalul “Elias”, dr. Simona Soare, dr. Ştefan V. Constantinescu de la Universitatea din Louvain au evocat câte un moment important în care Profesorul Cajal a contribuit semnificativ la promovarea unor teme, la proiecte de mare importanţă sau la susţinerea unor instituţii.

În faţa Fundaţiei Elias

Fiecare vorbitor a dorit, însă, ca pe lângă întâmplarea sau proiectul respectiv să facă referire şi la impactul major pe care l-a avut asupra sa întâlnirea cu acad. Nicolae Cajal. În alocuţiunea sa, dl. Ion Iliescu a reliefat rolul pe care l-a jucat în perioade deosebit de tensionate şi critice pentru viitorul tinerei democraţii din ţara noastră acad. Nicolae Cajal în negocierile cu SUA, Israel, UE. Prezenţa sa la numeroase evenimente internaţionale la care a pledat cauza României, numeroasele întâlniri la cel mai înalt nivel în care a adus argumente pentru consolidarea relaţiilor acestor state şi organizaţii cu ţara noastră au constituit garanţii ce au înclinat favorabil balanţa deciziei în folosul statului român.

O altă remarcă făcută de mulţi vorbitori a fost aceea că Profesorul este în continuare alături de noi prin demersurile “Fundaţiei Nicolae Cajal”, prin Irina Cajal Marin, prin grupul de prieteni şi elevi ai profesorului ce se reuneşte în jurul Fundaţiei.

O lecţie pe care acest eveniment o oferă este aceea a devotamentului faţă de generaţiile care ne-au precedat nu doar din perspectiva datoriei de a ne aduce aminte, ci pentru a redescoperi bune practici, valori uitate, modele de carieră sau de viaţă.

Nu în cele din urmă, toţi cei prezenţi au re-vizitat cunoştinţele pe care le aveau despre nobila instituţie a Academiei Române, care oferă în sine un model al longevităţii valorilor şi al importantei contribuţii a culturii, ştiinţei la evoluţia unei societăţi.

Amintirea Profesorului care a fost Nicolae Cajal pentru cei mai mulţi, a prietenului mecenat, a partenerului de proiect, a părintelui spiritual ne-a adus aproape de Alma Mater şi ne-a dat energie şi curaj.

Concluzia noastră este că avem mereu nevoie de spiritul Cajal.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.