„Să supraviețuiești unui atac vascular cerebral este ca și cum te-ai naște a doua oară“, susțin majoritatea persoanelor care au trecut printr-un astfel de eveniment dramatic și care, după o luptă cruntă, privesc viața cu alți ochi. România se află, de aproape 15 ani, pe locurile fruntașe în privința deceselor din cauza accidentelor vascular-cerebrale, conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății.
Rata mortalității în privința atacurilor vasculare cerebrale se află la egalitate cu rata deceselor determinate de bolile coronariene. Cifrele sunt alarmante, spun neurologii: 350-370 de cazuri la suta de mii de locuitori. „Dacă este dramatică mortalitatea, nu este mai puțin dramatic ceea ce se întâmplă cu supraviețuitorul unui AVC. Într-o societate normală, noi trebuie să ne gândim la calitatea vieții oamenilor, în general, a pacienților noștri în mod deosebit și cu totul deosebit la supraviețuitorii acestei drame care este AVC“, spune Ovidiu Băjenaru, președintele de onoare al Societății de Neurologie din România.
Lupta pentru refacere e grea
Persoanele care supraviețuiesc atacului vascular cerebral se confruntă, în general, cu diferite grade de invaliditate, cum ar fi paralizii, pareze, dificultăți de limbaj, tulburări de vedere și de orientare în spațiu, probleme de echilibru și de deplasare sau chiar tulburări cognitive care pot degenera în demență. Simina S., 58 de ani, a fost victima unui atac vascular cerebral. „Am fost la un pas de moarte. Timp de zece zile medicii au fost rezervați în privința șanselor mele de supraviețuire. A fost destul de grav, pentru că atacul s-a produs într-o zonă a creierului cu centri vitali. Practic, la început nu am vorbit deloc, a trebuit să reînvăț să vorbesc, apoi să reînvăț să merg. Am ieșit după o lună din spital și aveam hemipareză pe partea dreaptă. Îmi târam piciorul drept și mergeam foarte greu. Am avut nevoie de ajutor mereu. Și acum am unele sechele, nu sunt refăcută nici după trei ani de la accident. De exemplu, nu-mi pot mișca două degete de la mâna dreaptă“, povestește Simina. Ea trebuie să facă exerciții fizice, pentru că fiecare deget trebuie antrenat, iar durerile sunt foarte mari.
Este nevoie de control periodic
Medicul neurolog Mircea Petrescu spune că o persoană care a suferit un atac cerebral poate fi oricând victima unei recidive. El recomandă pacienților, dar și familiei, atenție sporită la orice schimbări care intrevin în starea pacientului, în timp. „Semnalele de alarmă includ amorțeli, stări de slăbiciune sau paralizie a feței, brațului sau piciorului, de obicei, pe o parte a corpului, tulburări de vedere la un ochi sau la ambii, stări de confuzie, tulburări de vorbire sau de înțelegere a ceea ce li se spune. Mai pot să apară tulburări de mers, amețeli, pierderea echilibrului sau a coordonării mișcărilor, dar și dureri de cap“, spune medicul. Potrivit acestuia, cei care au suferit un AVC trebuie să meargă la medicul neurolog pentru controale periodice.
Medicii recomandă un regim alimentar strict celor care au suferit un AVC, dar și să facă sport sub supraveghere medicală, să renunțe la fumat, alcool și cafea. Medicația, spun medicii neurologi, este axată pe câteva aspecte esențiale: tratament antihipertensiv, de control al nivelului de grăsimi și de protecție vasculară și tratament antitrombotic. În plus, este important să se identifice și să se trateze corect și susținut orice altă suferință asociată.
Programe pentru prevenire
Potrivit consilierului de stat Diana Loreta Păun, România are nevoie de planuri şi programe adecvate, de finanţare corespunzătoare și echipe de specialişti, toate acestea dublate de un angajament solid şi continuitate în aplicarea măsurilor pe care şi le propune. „Recuperarea post AVC presupune muncă în echipă, fiecare specialist fiind în egală măsură responsabil de rezultatele tratamentului“, a adăugat Diana Loreta Păun.
În opinia medicului Bogdan Popescu, vicepreşedintele Comisiei de Neurologie din cadrul Ministerului Sănătăţii, preşedintele ales al Societăţii de Neurologie din România, accidentul vascular cerebral în România aproape egalează infarctul de miocard din punctul de vedere al numărului de cazuri, ceea ce trebuie să atragă atenţia şi să devină o prioritate din punctul de vedere al politicilor de sănătate. „S-au făcut mulţi paşi în direcţia aceasta în ultimii ani. Dacă se face doar terapia cu toxină (botulinică, n.r.), fără să fie urmată de proceduri de neurorecuperare corectă, atunci beneficiul practic nu este substanţial“, a adăugat Popescu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.