ULTIMA ORA
Aceşti bancheri nesăbuiţi şi salariile lor nemăsurate
Rating:
3 voturi
Criza financiară a aruncat breasla finanţiştilor oprobriului public. Cotidianul vi-i prezintă pe cei mai importanţi bancheri cu tot de salariile şi compensaţiile pe care le-au încasat în anul precedent.
„Plătitorii de taxe de pe ambele maluri ale Atlanticului cer sângele vampirilor care, după ce că ne-au supt de tot, mai cer şi o transfuzie sponsorizată de stat”, avertiza, în culori vii, tabloidul britanic ,,The Daily Mirror“. În Marea Britanie, cel mai mare sindicat al muncitorilor din sănătate se întreabă, într-un comunicat de presă, „de ce ar trebui ca lucrătorii din sănătate să plătească preţul crizei economice, în timp ce bancherii îşi îndeasă în buzunare prada?”.
Acţiunile inconştiente şi lipsa de onestitate ale unor mari finanţişti vin să întărească părerea negativă. La doar câteva zile după ce administraţia americană a injectat 700 de miliarde de dolari pentru a pune stavilă dominoului prăbuşirii instituţiilor financiare, mai-marii AIG, una dintre băncile care au beneficiat de pe urma măsurii de salvgardare, şi-au făcut cadou o vacanţă în complexul californian de lux Saint Regis Monarch Beach care a costat 440.000 de dolari. Cu doar câteva luni mai devreme, în martie, potrivit site-ului thisismoney.co.uk, o serie de angajaţi ai Credit Suisse au încercat să acopere pierderi de 2,4 miliarde de dolari pentru a-şi proteja bonusurile anuale.
Alan Greenspan, asemenea majorităţii gânditorilor şi politicienilor de dreapta, învinuieşte „lăcomia” bancherilor pentru izbucnirea crizei. Criticile stângiştilor, de la Joseph Stiglitz la Michael Walzer, s-au îndreptat către sistemul liberalist care, nesupravegheat îndeaproape de stat, le-a permis finanţiştilor să-şi asume riscuri mult prea mari. Astfel, specialiştii sunt de acord că bancherii au exagerat în goana pentru profit şi compensaţii de performanţă.
Cine sunt bancherii care şi-au burduşit conturile, jucând astfel rolul de mâner care a declanşat criza financiară internaţională?
Numai în 2007, pachetul salarial - salariu, bonusuri şi acţiuni - al lui Richard Fuld, preşedintele primei instituţii financiare care s-a prăbuşit, banca americană de investiţii Lehman Brothers, s-a ridicat la 34 de milioane de dolari. Fuld a recunoscut în faţa Congresului că a câştigat 350 de milioane de dolari între 2000 şi 2007, scrie ,,Times“. Suma include şi un bonus de 91 de milioane în 2001 şi altul de 89 de milioane de dolari, în 2005, subliniază ,,The Guardian“. Audiat de o comisie a Congresului, Fuld nu părea să-şi realizeze propriile greşeli, susţinând că, deşi îşi asumă total responsabilitatea dezastrului, se îndoieşte că, dacă s-ar putea întoarce în timp, ar acţiona diferit.
Cu toate acestea, nu el este campionul câştigurilor de pe Wall Street în 2007. Lloyd Blankfein, preşedintele Goldman Sachs, s-a bucurat de un pachet salarial dublu: 70,3 milioane de dolari. În top se mai înscriu James Dimon, şeful JP Morgan Chase, cu 28 de milioane, Richard Syron de la Freddie Mac cu 18 milioane, John Thain, executivul băncii Merrill Lynch, cu 17,3 milioane de dolari. Aceştia sunt urmaţi îndeaproape de şeful AIG, Martin Sullivan, care a câştigat, 14 milioane, şi de preşedintele Fannie Mae, Daniel Mudd, cu11,6 milioane de dolari. Trebuie menţionat că, în 2007, salariul mediu al unui preşedinte de bancă american era de aproape trei ori mai mare decât plata medie pe care o câştiga un muncitor.
Nici cârmuitorii băncilor din City, cartierul financiar londonez, care au fost naţionalizate de guvernul britanic, n-au dus-o deloc rău în 2007, anul în care a început criza creditelor subprime. „The Independent” a făcut un inventar al sumelor încasate de preşedinţii celor mai importante companii financiare britanice. Lider este şeful Royal Bank of Scotland, Fred Goodwin, care a primit anul trecut o retribuţie echivalentul a 7,1 milioane de dolari din salariu plus bonificaţie, iar în 2008, instituţia pe care o conducea până de curând a intrat în topul nefericit al celor mai importante bănci din lume care au fost naţionalizate. 4,7 milioane de dolari este suma de care s-a bucurat în contul anului trecut Eric Daniels, preşedinte al Lloyds TSB, cu puţin mai mult decât şeful Barclays, John Valery, care şi-a afundat în buzunare 4,1 milioane de dolari. Andy Hornby, de la HBOS, holdingul britanic care operează banca Halifax şi Banca Scoţiei a câştigat „doar“
2,2 milioane de dolari.
În comparaţie cu granzii de pe Wall Street şi din cartierul financiar de pe malul Tamisei, preşedinţii români de bănci par să joace într-o ligă inferioară. Estimările neoficiale arată că un preşedinte al unei bănci româneşti nu câştigă mai mult de 15-16.000 de euro lunar, iar bonusurile de care se bucură variază în jurul sumei de 20.000 de euro pe lună.
Zaraful, eternul duşman
Imaginea negativă a bancherilor nu este însă deloc recentă. Biblia consemnează un astfel de episod, şi anume momentul când Iisus Hristos îi izgoneşte din templu pe cămătari, scenă transpusă pe pânză, în secolul al XVI-lea, de pictorul manierist El Greco. Până după Al Doilea Război Mondial, ura faţă de cei care împrumută bani a fost în strânsă legătură cu antiiudaismul şi antisemitismul, întrucât evreii erau consideraţi predispuşi la comerţul cu bani, în condiţiile în care societăţile europene nu permiteau evreilor să deţină proprietăţi agricole, lăsându-le acestora puţine opţiuni de ocupaţii lucrative.
Nu e astfel deloc de mirare că eroul shakespearian Shylock avea două defecte în „Neguţătorul din Veneţia“: era zaraf şi pe deasupra mai era şi evreu. După victoria aliată asupra Germaniei hitleriste, odată cu ieşirea antisemitismului din discursul mainstream, s-a dizolvat parţial şi această legătură. Cu toate acestea, când politicile lui George W. Bush favorabile Israelului au devenit sâcâitoare, mulţi comentatori şi-au adus aminte că Paul Wolfowitz era preşedintele Băncii Mondiale.
Bancherii au continuat să fie eroi negativi în cultura populară, mai ales în discursul anticapitalist. Patrick Bateman, ucigaşul scelerat din romanul „American Psycho“ al lui Bret Easton Ellis, are o slujbă în cartierul financiar din New York. Lipsa de scrupule a tagmei finanţiştilor este proiectată şi în celebrul film al lui Oliver Stone, ,,Wall Street“.
5 comentarii
Vezi primele comentarii
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Citeste si:
-
Money.ro: Care sunt soluţiile prezidenţiabililor pentru ieşirea din criză. Respectă acestea Acordul cu FMI?
Tema crizei economice i-a antrenat pe Băsescu, Geoană şi Antonescu într-o dispută, la Palatul Parlamentului, în care şeful statului le-a transmis adversarilor politici că propunerilor lor - relaxarea fiscală susţinută de liberal şi subvenţionarea dobânzilor, a social-democratului - nu respectă Acordul cu FMI.
FEATURES
Preşedintele Emil Constantinescu, la 70 de ani: Omul construcţiei şi al dialogului
Joi, 19 noiembrie 2009, domnul prof. dr. Emil Constantinescu, preşedintele României între anii 1996-2000, a împlinit 70 de ani, fiind sărbătorit de personalităţi ale culturii, vieţii academice şi politice naţionale şi internaţionale, prilej cu care şi redacţia ziarului nostru îi urează ,,La mulţi ani!’’, multă sănătate, viaţă lungă şi fericită.Patrimoniul, victima intereselor
„Case care plâng“ este o organizaţie studenţească ce face parte din Asociaţia Rhabillage, înfiinţată la începutul anului 2008. Aceasta îşi propune să realizeze o bază de date în domeniul patrimoniului cultural, cu ajutorul Uniunii Arhitecţilor din România, pentru a semnala clădirile de patrimoniu şi monumentele aflate în pericol în oraşele din ţară. Materialul strâns până în prezent cuprinde peste 10.000 de imagini şi 4.000 de „case care plâng“. Ele sunt rodul a trei ani de activitate a voluntarilor.Românii tot se mai ceartă cu trecutul lor
În urmă cu douăzeci de ani, visele a milioane de oameni însetaţi de libertate s-au îndeplinit.Barometrul de Consum Cultural 2009: Centrele xerox, mai „vizitate“ decât muzeele
Într-o Românie afectată de criza financiară, inclusiv în zona culturală, ofertanţii de cultură cei mai utili au devenit chioşcurile de ziare şi xeroxurile. Obiectivele de patrimoniu şi muzeele ocupă abia locul patru, potrivit Barometrului de Consum Cultural pe 2009.Târg de sturioni pentru parlamentari
Asociaţia „Salvaţi Dunărea şi Delta“, WWF Programul Dunăre Carpaţi România, alături de alte ONG-uri membre ale Coaliţiei pentru Mediu, au pichetat ieri sediul Ministerului Agriculturii în semn de protest faţă de legalizarea pescuitului sturionilor în scop comercial.Training online
Peste 300 de cursuri online de la SkillSoft.
Campaniile Cotidianul: Stop fraudării alegerilor!
18 Noi 2009 4 comentarii
Pe zi ce trece, semnalele privind posibilitatea fraudării alegerilor sunt tot mai multe. Cotidianul vă prezintă principalele pericole care ar putea influenţa voinţa electoratului. Scrisoare deschisă către preşedintele CE: România în pericol!
01 Noi 2009 43 comentarii
Stimate domnule José Manuel Barroso! Procesul electoral din România evoluează ameninţător! O ţară care, în mai puţin de 10 luni, a angajat credite de 20 de miliarde de euro se epuizează doar în discuţii despre diminuarea Parlamentului! Un mandat prezidenţial plin de scandaluri şi proiecte eşuate este astfel mascat de o consultare a electoratului pe un cu totul alt subiect. Şeful statului desfăşoară o campanie furibundă împotriva principalei puteri democratice, Parlamentul, încercând ca prin minimalizarea acestuia să câştige încă un mandat de preşedinte. Copiii spun lucruri.... electorale: "La revedere, nenea Băsescu!" (video)
13 Noi 2009 2 comentarii
O dată cu apropierea zilei alegerilor prezidenţiale, campania electorală devine din ce în ce mai agresivă, iar clipurile electorale sunt pline de mesaje menite să strice imaginea contracandidaţilor. Aproape la fiecare oră pe Internet apar parodii cu principalii candidaţi, iar, din păcate, în aceste jocuri sunt folosiţi şi minori.
Publicitate
GHID CULTURAL DE CALATORIE
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".
Vremea
Cer variabil si ploaie
max: 16 C
min: 0 C
-
-
Servicii si e-Commerce
-
Shops:
-