Acordul UE-Canada: Spaimele Bruxelles-ului şi de doi bani speranţă pentru România

Comisia Europeană a anunţat în mod surprinzător că va oferi parlamentelor din ţările membre şansa de a se pronunţa asupra acordului de liber schimb UE-Canada (Acordul Comprehensiv Economic şi Comercial – CETA). Decizia Comisiei conduse de Jean-Claude Juncker a fost criticată de o serie de europarlamentari, oficiali UE şi analişti, pentru că riscă să decridibilzeze poziţia UE la negocierile tratatelor comerciale, miza cea mare fiind acordul de liber schimb cu Statele Unite. Pe de altă parte însă, această tendinţă a Comisiei de a sufla şi în acordul cu Canada (unul a cărui negociere a decurs foarte lin) după ce birocraţii de la Bruxelles s-au fript la referendumul din SUA oferă României o bună oportunitate de a grăbi eliminarea vizelor pentru Canada.

Până în momentul Brexit, acordul de liber-schimb cu Canada a fost interpretat în general ca un acord al UE, prin urmare unul care nu are nevoie decât de aprobarea Comisiei, a Consiliului UE şi a Parlamentului European, pentru a intra în vigoare. Preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker a decis să paseze mingea în terenul statelor membre şi a precizat că acordul va fi considerat unul “mixt”, pentru a cărui aprobare este nevoie de votul parlamentelor naţionale (în total circa 40 de adunări naţionale şi regionale în cazul Spaniei, Belgiei şi Germaniei). Comisia susţine că a luat această decizie pentru a asigura trecerea “rapidă” a acordului, aceasta însemnând nu mai târziu de această toamnă (o estimare optimistă având în vedere că acordul comercial cu Coreea de Sud, adoptat în mod similar, a avut nevoie de patru ani pentru a intra in vigoare). “Situaţia politică din cadrul Consiliului este limpede şi înţelegem necesitatea de a decide că este un acord mixt”, spune Cecilia Malmstrom, comisarul UE pentru Comerţ, recunoscând că este vorba despre o decizie pur politică.

După referedumul din Marea Britanie, Comisia Europeană face pasul înapoi şi încearcă să ofere parlamentelor naţionale ocazia de a se pronunţa pe acest acord, pentru ca executivul UE sa nu mai fie acuzat că nu este democratic şi pentru a nu alimenta curentele suveraniste din UE care cer organizarea de referendumuri pentru ieşirea din uniune.

Decizia Comisiei de a trata CETA drept un acord mixt este una riscantă, dar oferă oportunităţi României. Mai multe state UE (Luxemburg, Belgia, Bulgaria şi România printre ele) au semnalat că ar putea vota împotriva acordului, iar transferând responsabilitatea votului parlamentelor naţionale Comisia a sporit acest risc. Dacă un acord precum cel cu Canada, negociat foarte lin, nu va trece în statele UE, sunt şanse minime ca marele acord de liber schimb UE-SUA (Parteneriatul Tranatlantic de Comerţ şi Investiţii) să treacă.

Acest context a întărit poziţia de negociere a României şi Bulgariei, susţinute şi de Bruxelles. De aceea, ministrul canadian al Migraţiei este aşteptat la Bruxelles la începutul săptămânii viitoare pentru a rezolva problema generată de refuzul Guvernului de la Ottawa de a elimina vizele în cazul cetăţenilor români şi bulgari, relatează CBC News. Canada solicită în prezent vize cetăţenilor români şi bulgari, în timp ce Statele Unite solicită vize cetăţenilor din cinci state membre UE. Comisia Europeană se va întruni pe data de 13 iulie pentru a analiza dacă să impună un regim de vize reciproce cetăţenilor canadieni şi americani. În contextul în care Uniunea Europeană intenţionează să aprobe în luna octombrie Acordul economic şi comercial complet cu Canada (CETA), această ţară trebuie să acţioneze sau riscă blocarea a acestui acord prin veto-ul statelor care nu vor ca cetăţenii lor să fie trataţi precum cetăţeni UE de rangul doi, comentează CBC News.

Sunt însă şanse relativ mici ca România şi Bulgaria să obţină eliminarea vizelor pentru Canada, pentru a nu mai vorbi de Statele Unite. Comisia Europeana arată într-un comunicat că parlamentele naţionale vor vota acordul de liber schimb cu Canada, dar este suficientă lumina verde a Conmsiliului şi a Parlamentului European pentru ca Acordul să fie aplicat “provizoriu”. Cu alte cuvinte, chiar dacă unul sau mai multe parlamente din UE decide să respingă acordul, acesta va putea fi aplicat. Un aspect care stârneşte îngrijorări mari este că, în ciuda respingerii parlamentelor naţionale, ar intra în vigoare şi capitolul dedicat disputelor dintre state şi corporaţii din cadrul acordului şi că acesta ar putea fi aplicat ani buni după respingerea acordului în întregul său.

Până la urmă, se pare că decizia aparent democratică luată de Comisia Juncker nu este nimic mai mult decât o mişcare deciaă la Berlin şi Paris şi nu are legătură cu acordul UE-Canada (comandamentul este că acesta trebuie să treacă), ci cu procesele politice din cele mai mari două economii din UE. “Nici Francois Hollande, nici Angela Merkel nu doresc ca CETA să devină o temă de campanie electorală. Este mult mai simplu să laşi acest aspect în sarcina parlamentelor naţionale, astfel încât regimul Hollande şi regimul Merkel să nu aiba vreo responsabilitate înaintea alegerilor”, susţine un expert citat de Politico.eu. În Germania şi Franţa vor avea loc alegeri parlamentare în 2017.

Aplicarea provizorie a acordului cu Canada poate semnala cum Comisia Europeană, în spatele aparentei întoarceri către parlamentele naţionale, încearcă să împingă asemenea tratate importante fără a ţine cont de fapt de votul instituţiilor alese democratic din statele membre. Acest lucru îi va mobiliza pe cei care se opun acordului de liber schimb UE-SUA şi care consideră că CETA nu este altceva decât un “cal troian” care să pregătească marile schimbări la nivel social, cultural şi economic care ar urma să se producă odată cu aplicarea TTIP.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.