Acorduri literare între Berlin, Sibiu şi Stockholm

Autori români în Germania

Ieri s-a deschis cea de-a 11-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură Berlin (FILB), cu o conferinţă despre influenţa literaturii în viaţa politică actuală şi în special în lumea arabă, susţinută de scriitorul francez de origine marocană Tahar Ben Jelloun şi urmată de o lectură din romanul „Dezgheţul” al scriitorului Iliya Trojanov.

Festivalul se desfăşoară între 7 şi 17 septembrie la „Haus der Berliner Festspiele” şi are ca focus în acest an „Asia-Pacific”. Timp de 10 zile, 140 de autori din 53 de ţări iau parte la peste 196 de lecturi, mese rotunde, prezentări de film. Festivalul este susţinut de Fundaţia pentru artă şi politică Peter Weiss, de Berliner Festspiele şi este finanţat de Hauptstadtkulturfonds şi de Ministerul al Afacerilor Externe german.

ICR Berlin susţine participarea românească: scriitorii Constantin Abăluţă, Maria Manolescu şi graficianul Alexandru Ciubotariu.

În 10 septembrie, Alexandru Ciubotariu va face o prezentare a benzii desenate româneşti şi va vorbi despre nuvela grafică, împreună cu alţi cunoscuţi autori ai genului, precum Tomasz Lesniak, Lorenzo Mattotti, Angel de la Calle şi Blexbolex. Secţiunea dedicată exclusiv nuvelei grafice din acest an este organizată de institutele culturale şi secţiile culturale ale ambasadelor europene din Berlin, reunite în cluster-ul EUNIC.

Alexandru Ciubotariu, care s-a născut în 1979 la Călăraşi şi a crescut la Constanţa, a absolvit Academia de Arte „George Enescu” din Iaşi, cu o lucrare despre istoria benzii desenate. Artistul a publicat numeroase desene, caricaturi în mai mult de 70 de ziare şi reviste europene, printre care şi în „Business Magazine”, a creat mai multe serii de timbre pentru „Romfilatelia” şi a ilustrat numeroase cărţi. Este fondator al „Muzeului Benzii Desenate” din Bucureşti, unde şi lucrează în calitate de curator. În anul 2010 a publicat, împreună cu Dodo Niţă, „Istoria benzii desenate româneşti”.

Scriitorul Constantin Abăluţă participă, alături de Tomasz Rozycki şi Adam Mickiewicz din Polonia şi de C.K. Stead din Noua Zeelandă, la o „noapte a poeziei” în cadrul secţiunii „Literaturile lumii”, care se desfăşoară în 12 septembrie. În versuri care trimit la formula haiku-ului japonez sau în ample formule epice, Constantin Abăluţă se autodefineşte ca un „poet al banalului”.

Arhitect ca formaţie, Constantin Abăluţă se numără printre cei mai importanţi scriitori români contemporani. Pentru opera sa a primit diferite premii literare, printre care „Premiul Uniunii Scriitorilor din România” (de trei ori) şi „Prix de Poètes Francophone” din partea „Uniunii Artiştilor şi Scriitorilor Francezi” (S.P.A.F). Este vicepreşedintele secţiei române a „PEN”. Autorul trăieşte şi lucrează la Bucureşti.

Poeziile care vor fi prezentate publicului german sunt traduse de Anke Pfeiffer.

În ultima zi a festivalului, pe 17 septembrie, tânăra scriitoare Maria Manolescu este invitată alături de alţi tineri dramaturgi, Martin Algus (Estonia), Davide Carnevali (Italia), Lucy Kirkwood (Marea Britanie), Roman Sikora (Cehia) şi Esteve Soler (Spania), în cadrul secţiunii „Noua dramaturgie din Europa”. Cu acest prilej îşi va prezenta piesa „Ca pe tine însuţi” şi va vorbi despre teatrul românesc contemporan. Născută în 1980 la Braşov, Maria Manolescu a debutat în 2006 cu romanul „Halterofilul din Vitan”. Piesele ei de teatru, „With a little help from my friends” şi „Sado-Maso Blues Bar”, au primit premiul „dramAcum” pentru cele mai bune piese. În cadrul programului de rezidenţe la „London Royal Court Theatre” a scris, în 2007, „I’m Not Jesus Christ”. Printre textele ei dramatice se numără şi „Re:Re:Re:Hamlet” şi „Love Thyself”. În anul 2010 a publicat al doilea roman al său, „Ca picăturile de sânge pe linoleumul din lift”.

„Voci paralele” româno-catalane

Scriitorul Miguel Desclot, într-un recital de poezie

Între 13 şi 17 septembrie, la Cluj-Napoca, Sibiu şi Bucureşti se desfăşoară proiectul „Voci paralele”, derulat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu „Generalitat de Catalunya” şi „Institut Ramon Llull”. În încercarea de apropiere şi descoperire reciprocă a culturilor română şi catalană, actriţa Andrada Corlat, sub îndrumarea regizorului Albert Mestres, va susţine recitaluri în limba română din textele semnate de opt poeţi români şi catalani: Miquel Desclot, Aurel Pantea, Ion Cristofor, Christelle Enguix, Letiţia Ilea, Marc Romera, Oana Cătălina Ninu şi Clara Fontanet. La dialogul intercultural vor participa şi cei opt poeţi, care vor interveni cu lecturi din propria creaţie, în limbile română şi catalană. Un joc bilingv de cuvinte şi lumini, în regia lui Albert Mestres.

Evenimentele vor avea loc pe 13 septembrie, ora 20.00, la Cafeneaua „Insomnia” din Cluj-Napoca, pe 15 septembrie, ora 20.00, la Librăria „Humanitas” din Sibiu, şi pe 17 septembrie, ora 20.00, la Clubul Ţăranului Român din Bucureşti.

De asemenea, în cadrul proiectului va fi publicat volumul bilingv „Voci paralele/ Veus paralleles”, incluzând poezii ale celor opt scriitori, distribuit gratuit în cadrul fiecărui recital.

Proiectul anual „Voci paralele” a fost iniţiat de „Generalitat de Catalunya” în anul 2003, fiecare ediţie propunându-şi apropierea dintre cultura catalană şi o altă cultură. Obiectivul proiectului este descoperirea lumilor poetice şi culturilor care se fac greu cunoscute în profunzime. În fiecare an sunt prezentate publicului operele poeţilor catalani şi ale poeţilor provenind din alte literaturi, încercându-se şi stabilirea unor legături între participanţi, în vederea realizării unor viitoare parteneriate.

Astfel, la cea de-a noua ediţie, cu sprijinul ICR de la Madrid, patru poeţi catalani şi patru poeţi români au participat, în perioada 2-11 iulie 2011, la un turneu în şapte localităţi spaniole (în regiunea Catalonia şi în Insulele Baleare). În Spania, recitalurile au fost susţinute de actriţa de origine catalana Mireia Chalamanch şi regizate de Albert Mestres, după un scenariu realizat din poeziile celor opt poeţi. Turneul poeţilor se va încheia în România, cu ocazia itinerării proiectului la Cluj-Napoca, Sibiu şi Bucureşti.

Ioana Pârvulescu, în turneu suedez

Eseista şi romanciera Ioana Pârvulescu

Scriitoarea Ioana Pârvulescu se va afla între 20 şi 23 septembrie într-un turneu în oraşele Stockholm şi Göteborg, cu ocazia lansării în limba suedeză a romanului său „Viaţa începe vineri”. Turneul este organizat de ICR de la Stockholm şi cuprinde seminarii şi întâlniri cu cititorii la sediul institutului şi la „Târgul de Carte” de la Göteborg.

„Viaţa începe vineri” este primul titlu românesc publicat de editura „2244”, fondată în 2010 sub umbrela celui mai mare grup editorial suedez, „Bonnier”, şi specializată în literaturile din jurul Mării Negre.

„Viaţa începe vineri” reprezintă debutul în roman al eseistei Ioana Pârvulescu şi s-a numărat printre cele mai de succes cărţi româneşti ale anului 2009. Traducerea în limba suedeză a fost realizată de Jeana Jarlsbo, traducător şi critic literar de origine română.

La Stockholm, autoarea din România va susţine un dialog cu Sara Danius, scriitor şi critic literar. La „Târgul de Carte” de la Göteborg, Ioana Pârvulescu va participa la seminarul „Două călătoare în timp”, împreună cu scriitoarele Sigrid Combüchen şi Anne Swärd, şi va avea un dialog public cu criticul literar Martin Lagerholm.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.