Actorul Şerban Ionescu a încetat din viaţă miercuri seară, la Spitalul Floreasca, decesul survenind în jurul orei 23.30.
Şerban Ionescu a fost internat marţi la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, în secţia de Terapie Intensivă, după ce starea lui s-a agravat.
La jumătatea lunii august, actorul, diagnosticat iniţial cu borelioză, în urmă cu un an, s-a întors în România de la clinica din Germania în care a fost îngrijit şi unde a fost diagnosticat cu scleroză amiotrofică.
Avocatul lui Şerban Ionescu declara atunci că boala de care suferă Şerban Ionescu este incurabilă.
Scleroza laterală amiotrofică constă într-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase din creier şi măduva spinării, numite neuroni motori, ce controlează muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Scleroza laterală amiotrofică este o boală progresivă, invalidantă şi fatală. Mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale ale corpului devin treptat din ce în ce mai dificile şi pot provoca diferite alte boli şi complicaţii.
Şerban Ionescu s-a născut la 23 septembrie 1950, la Corabia, în judeţul Olt. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ‘I.L. Caragiale’, la clasa profesorului Amza Pellea (1978). A fost angajat la Teatrul din Petroşani, la cel din Sibiu, apoi în Bucureşti, la Odeon (1992-2002), iar din iunie 2002, la Teatrul Naţional. În perioada 1982-1992, a mai colaborat la Teatrul de Comedie.
Primul rol în Bucureşti, l-a deţinut în piesa ‘Nişte ţărani’ de Dinu Săraru, la Teatrul Mic. Dintre piesele în care a jucat pe scena naţionalului bucureştean, spectacole de mare răsunet, menţionăm: ‘Revizorul’, regia Serghei Cerkasski (2002), ‘Crimă pentru pământ’ după romanul lui Dinu Săraru, în regia lui Grigore Gonţa (2002), ‘O scrisoare pierdută’ de I.L. Caragiale,în aceeaşi regie (2003), ‘Apus de soare’ de Barbu Delavrancea, regia Dan Piţa (2004). Interpretează rolul lui Savelov, în ‘Gândirea’ de Leonid Andreev, regia Felix Alexa (2005), Schwonder din ‘Inimă de câine’ după Mihail Bulgakov – multipremiatul spectacol regizat de Yuriy Kordonskiy (2005), ministrul de interne din ‘Comedie roşie’ de Constantin Turturică, regia Alexandru Tocilescu (2006), Regele Ioan al II-lea din ‘Eduard al III-lea’ de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu (2008).
Face parte din distribuţia alternativă a spectacolului ‘Molto, gran’ impressione’, în regia lui Dan Tudor (scenariul Romulus Vulpescu) ( premiera oficială la 10 ianuarie 2010), este Gaev din ‘Livada de vişini’ de A.P. Cehov, regia Felix Alexa (premiera 23 aprilie 2010).
După debutul cinematografic, ca protagonist în ecranizarea după Liviu Rebreanu – ‘Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii’ (r. Mircea Mureşan, 1979), este considerat revelaţia anilor ’80.
Rolurile din filmografia sa confirmă prestigiul de care s-a bucurat încă de la debut: ‘Lumini şi umbre’ (1979-1982, serial TV), ‘Burebista’ (1980), ‘Capcana mercenarilor’ (1981), ‘Ţapinarii’ (1982), ‘Imposibila iubire’ (1983), ‘Horea’ (1984), ‘Pădureanca’ (1986), ‘Mircea’ (1988). După Revoluţie se remarcă în filmele: ‘Şobolanii roşii’ (1990), ‘Rămânerea’ (1990), ‘Oglinda – Începutul adevărului’ (1993), ‘Chira Chiralina’ (1993), ‘Prea târziu’ (1996), ‘Maria’ (2003), ‘Sindromul Timişoara’ (2004), ’15’ (2005), ‘Visuri otrăvite’ (2006), ‘Păcală se întoarce’ (2006), ‘Beyond America’ (Dincolo de America, 2008). Joacă în filmul lui Dan Chişu ‘WebSiteStory’, debutul acestuia în lungmetraj (mai 2010).
A ales ca mulţi alţi mari actori ai filmului şi teatrului românesc să joace în filme de televiziune, telenovele precum: Emilian din „Om sarac, om bogat”/2006, „Anticamera”/2008 sau „Fiicele marinarului”/2008.
În februarie 2011 a fost lansat filmul ‘Umilinţa’ în care Şerban Ionescu a jucat rolul principal.
A primit Premiul de excelenţă al UCIN pe 2002 şi Ordinul Naţional ‘Serviciul Credincios’ în Grad de Cavaler, 2002.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.