Acuzaţii grave aduse post mortem unui mare cântăreţ român

O ştire aiuritoare a apărut pe site-ul Antenei 1. Atac la memorie sau incultură crasă? O Românie întreagă ştia despre ce e vorba, nu şi cei de la Antena 1.

Un titlu stupefiant

Pe site-ul Antenei 1 la secţiunea “ştiri” apare (şi cu atenţionarea “Exclusiv”) un titlu stupefiant: “Cea mai frumoasă melodie românească din toate timpurile este plagiată cap-coadă!”. Articolul – probabil devenit ştire şi pe postul TV – nu este semnat şi conţine o acuzaţie gravă, dar în acelaşi timp gratuită la adresa lui Dan Spătaru. Concret se arată că piesa “Drumurile noastre” ar fi fost un plagiat după o piesă a unui compozitor iugoslav şi interpretată, în original, de un interpret din fosta RSFI. Şi pentru a ne convinge de cunoştinţele sale gazetăreşti, nesemnatul sau nesemnata autoare ne prezintă cu lux de amănunte date şi poze ale interpretului iugoslav care a lansat respectiva piesă. Asta este ştirea, care deja a fost preluată pe nemestecate de Spynews.ro, care vine cu următorul titlu: “Drumurile noastre”, piesa lui Dan Spătar (sic ! – subl. cotidianul.ro), un plagiat de excepţie? Ascultă aici piesa originală!”.

Niciodată nu s-a spus că este piesă românească

Acum să vedem care este (a fost) realitatea. NICIODATĂ, Dan Spătaru, în concertele susţinute după 1984, redactorii muzicali de la TVR sau de la postul public de radio nu au afirmat că “Drumurile noastre” ar fi o piesă originală românească. Din contră, mereu s-a precizat că este o piesă preluată din repertoriul iugoslav. S-au făcut permanent aceste precizări pentru că aşa era corect. Doar în primele luni de când Dan Spătaru a trecut piesa în repertoriul său, eronat s-a scris într-un ziar că “Drumurile noastre” ar fi o preluare din repertoriul grecesc. Mai mult, nici pe cele 3 discuri (vinil) Electrecord pe care a apărut piesa, NU se scria că ar fi o compoziţie românească. Doar ca autor al versurilor era trecut Dan Spătaru, ceea ce este cu totul altceva. O piesă poate fi preluată cu textul original sau acesta poate fi schimbat. Aşa trebuie interpretată şi declaraţia dată de soţia lui Dan Spătaru pentru Antena 1: “Dan a luat piesa de la un artist sârb și i-a compus versurile trei nopți la rând”. Inclusiv în catalogul mondial al apariţiilor discografice (indiferent de suport) în dreptul piesei interpretate de Dan Spătaru apare drept compozitor sârbul Nikica Kalogjera. Iar datele pentru acest catalog sunt preluate de la casele de discuri, în cazul de faţă, Electrecord.

Ştirea de acum are la bază o altă eroare de presă


Este foarte dificil de catalogat o astfel de ştire. Infamie sau grave lacune de ordin cultural. De ce a apărut acum o astfel de ştire? La această întrebare este foarte greu de găsit un răspuns. Există un interes de demolare a memoriei lui Dan Spătaru? Nu credem că foloseşte cuiva aşa ceva. Este adevărat, în ultima decadă a lunii ianuarie au apărut în presa mondenă vreo 3 sau 4 ştiri legate de ce face acum soţia lui Dan Spătaru. Dar fără legătură cu “Drumurile noastre”. Dorinţa de a face accesări site-ului Antena 1? Poate, dar, dacă este aşa, s-a mers mult prea departe. Un lucru este cert: a mai existat o eroare de presă în jurul acestui cântec şi tot în trustul Intact. În 2004, Jurnalul Naţional a alcătuit – în baza voturilor cititorilor – un top al celor mai frumoase melodii româneşti din toate timpurile. “Drumurile noastre” a ieşit pe locul 1. Votanţii nu aveau, mai ales dacă aveau maxim 40 de ani pe atunci, de unde să ştie că piesa nu este autohtonă. Dar responsabilii ziarului trebuiau să facă precizările necesare. Poate astfel nu ar fi existat tembela ştire de acum.

Preluarea din repertoriul internţional, o modă şi în România

Preluarea pieselor (de regulă celebre) ale altor interpreţi (din aceeaşi ţară sau din altă ţară) este un fenomen des întâlnit în muzică. Şi nu ne referim la celebrele “remix”-uri din zilele noastre. În deceniile 6 şi 7, şi mai puţin în deceniul 8, fenomenul a existat şi în România. La început, era chiar o modă la interpreţii români, care preluau piese cunoscute, şi le interpretau în limba engleză, italiană sau franceză. Uneori chiar erau obligaţi să o facă. Solistul vocal din prima “epocă” Phoenix, Moni Bordeianu, povestea că Electrecord a condiţionat apariţia primului lor disc EP (disc de vinil pe turaţie 45 cu câte 2 piese pe fiecare faţă) de editarea pe faţa B a două piese cunoscute din repertoriul internaţional, cântate în limba engleză. Astfel, pe faţa A au apărut “Vremuri” (Hei tramvai) şi “Canarul” – piese compuse de Bordeianu, iar pe faţa B, Lady Madonna – din repertoriul The Beatles şi Friday On My Mind – din repertoriul grupului australian Easybeats. Foarte mulţi interpreţi români au înregistrat LP-uri integral cu piese străine. Doar câteva exemple: Aurelian Andreescu – “Aurelian Andreescu” – în limba engleză, Marina Voica – “Marina Voica” – în limba română, Margareta Pâslaru – “În grădina bucuriilor” – în limba română. EP-uri cu preluări au fost cu zecile în România. În anii ’60 şi ’70, preluările se cântau în limba originală la TVR şi radioul public, abia după 1980, soliştii nu au mai fost lăsaţi să cânte în alte limbi. Au existat o serie de preluări care au fost chiar excelent cântate de români şi care au devenit, ca şi “Drumurile noastre”, piese de rezistenţă în repertoriul respectivilor interpreţi şi care erau frecvent cerute în concerte sau emisiunile radio. Vom da doar 3 exemple: “Paşii mei” (Aurelian Andreescu) – original, “Don’t Forget To Remember Me” (Bee Gees), “Clipele” (Dida Drăgan şi Romanticii) – “Proud Marry” (varianta Ike & Tina Turner, la rândul ei una din multiplele preluări ale originalului cântat de Creedence Clearwater Revival), “Air Mail Special” (Aura Urziceanu) – compoziţie Benny Goodman, cea mai celebră interpretare, Ella Fitzgerald.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Lucian Gheorghiu 3052 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.