A.D. 2014 (MMXIV) – un an al calendarului gregorian încheiat cu bilanţuri negative, fără orizonturi optimiste

Anno Domini 2014 (2747 Ab urbe condita, 7522/7523 Calendarul Bizantin, 5774 / 5775 în calendarul ebraic, 4710/4711 în calendarul chinez, 4347 în calendarul coreean-era Dangun) a adus omenirii noi şi mari incertitudini: îndepărtarea orizonturilor prosperităţii; adâncirea faliei dintre spiritualitatea orientală şi materialitatea occidentală; escaladarea premiselor transformării conflictelor regionale, sau locale, în conflagraţii mondiale.

Ceea ce este, însă, şi mai îngrijorător, marile şi gravele pericole pentru securitatea globală, deşi unele sunt în stadiu de materializare, ori iminente, cu o singură excepţie, nu au intrat în topul mondial al interesului public.

Din top 10 cele mai comentate evenimente pe Facebook, trei privesc sportul, apoi tragediile aviatice ale companiei Malaysia Airlines, urmate de epidemia Ebola, decesul actoruluiWilliams Roberts,campania caritabilăIce Bucket Challenge, reizbucnirea conflictelor în Fâşia Gaza, alegerile din Brazilia şi protestele din Ferguson, unde un tânăr de culoare a fost împuşcat de un poliţist.

Concluzia, care se impune de la sine, este aceea că media internaţională, strict controlată, impune o agendă publică paralelă, din care sunt excluse priorităţile de pace şi prosperitate, de emancipare culturalăşi afirmare a competenţelor politice şi a valorilor dreptului internaţional în gestionarea crizelor majore, care menţin şi accentueză tulburarea ordinii planetare.

România ar fi trebuit să fie admisă în acest an în spaţiul Schengen, însă, in noiembrie 2013, preşedintele Comisiei Europene a anunţat contrariul, „deoarece există ţări care se opun”. Da, există ţări care se opun, fiindcă un establishment politic corupt din rădăcini, care a făcut şi din securizarea frontierelor un „gheşeft”, de proporţiile unui mare scandal internaţional de corupţie, în care sunt implicaţi preşedinţi, toţi prim-miniştrii şi miniştrii de Interne, ai Apărării, directori ai serviciilor secrete şi alte multe zeci de înalţi demnitari, nu poate fi o garanţie a bunelor intenţii democratice. Dimpotrivă, corupţia este ghilotina democraţiei. Pe cale de consecinţă, România este, încă, departe de o integrare profundă în Uniunea Europeană. În multe privinţe, societatea românească este departe de o convergenţă reală cu UE, iar calitatea guvernării şi capacitatea administrativă continuă să fie concepte intraductibile pentru exponenţii parvenitismului transpartinic de la Bucureşti.

Puterea politică din România a fost sancţionată printr-o „insurecţie electorală”

Când în presa occidentală, ghidată de şabloanele „corectitudinii politice”, se scrie că „un saxon luteran a fost ales preşedinte într-o ţară ortodoxă şi şovină, ca urmare a unei insurecţii electorale”, nu poţi rămâne indiferent, nu poţi să nu te îngrijorezi. Nu credem că autorul citatului, preluat din „Le Temps”(Elveţia), nu ar avea proprietatea termenilor… „Insurecţia” este o formă de luptă deschisă, organizată şi armată, împotriva unui regim politic reacţionar, sau pentru alungarea unui ocupant străin. Pe pielea noastră simţim şi una, şi alta.

Motivele îngrijorării persistă, deoarece conceptual o „insurecţie electorală” nu este, pur şi simplu, consecinţa firească a voinţei electoratului şi nici a unui fenomen spontan de „psihologie a mulţimilor”. Dimpotrivă, „insurecţia electorală” este o operaţiune complexă, anticipată cu rigoare de stat majoristică şi asigurată cu o logistică secretă de care dispun doar câteva dintre marile puteri mondiale.

Se spune că ar fi meritat să se experimenteze insurecţia electorală, deoarece România se află de 25 de ani la cheremul unor organizări politice atipice ca partide cu vocaţie democrată, dar cu o irepresibilă vocaţie a marilor trădări a cauzelor naţionale.

Dacă, din nou, am fost manipulaţi cu iluzii, e bine să se ştie: „Avem lecţia învăţată!”.

Din cronica evenimentelor anunţate

De la 1 ianuarie 2014, Letonia a intrat în zona Euro, iar Grecia a preluat preşedinţia Uniunii Europene. Cu folos, se pare, căci elenii au dat semne de surmontare a gravelor dificultăţi economice.

În prima săptămână a anului, fostul premier Adrian Năstase a primit o nouă condamnare de patru ani, pentru luare de mită, luna ianuarie încheindu-se cu condamnarea la închisoare a alţi trei foşti miniştri: Relu Fenechiu, pentru corupţie, iarZsolt Nagy şi Tudor Chiuariu pentru abuz în serviciu.

Tragedia aviatică din Munţii Apuseni, produsă înspre seara zilei de 20 ianuarie 2014, ne-a dovedit că avem un guvern cuprins de metastaza demagogiei, a iresponsabilităţii şi a incompetenţei, dar, în pofida conducătorilor ei, ţara este locuită de cetăţeni omenoşi şi solidari în faţa nenorocirilor. Moţii din răspântia judeţelor unde s-a întâmplat tragedia ne-au adus aminte ce trebuie să fim, ce trebuie să facem şi unde trebuie să ajungem. Prin noi înşine, eliberaţi de căpuşele politice!

În luna februarie, pe plan extern s-au amorsat evenimentele din Ucraina. Moscova face publică o interceptare a discuţiilor purtate de Victoria Nuland cu ambasadorul SUA la Kiev, din care reiese că Vitali Kliciko, liderul Alianţei Democratice Ucrainene, nu trebuie creditat ca viitor preşedinte al Ucrainei…

Insurecţia Euromaidanului s-a soldat cu răsturnarea, la 22 februarie, a regimului preşedintelui Ianukovici. Peste patru zile, la 26 februarie, Vladimir Putin dispune verificarea pregătirii de luptă a trupelor din centrul şi vestul Rusiei. În mai puţin de o lună, în 16-17 martie, Crimeea, în urma unui referendum, îşi proclama independenţa şi aderarea la Rusia, iar la 21 martie, preşedintele Federaţiei Ruse a semnat Tratatul de Alipirea Republicii Crimeea la Rusia, eveniment calificat la Moscova ca o problema de destin a poporului rus.

Pe pla intern, în ziua de joi, 20 februarie, la Palatul Cotroceni, într-un cadru restrâns, a fost prezentat profilul viitorului preşedinte al României. La cinci zile după tainica întrunire, Crin Antonescu, preşedintele PNL, anunţă destrămarea Uniunii Social Liberale, motivând „încălcarea repetată şi flagrantă ajunsă la un prag inacceptabil a unor elemente ale înţelegerii politice la alcătuirea Guvernului de către prim-ministrul Victor Ponta. Urmeaza demisia miniştrilor liberali şi formarea unui nou guvern”.

Din surse sigure şi intime, Victor Ponta află că nu corespunde profilului viitorului preşedinte. Izbucneşte scandalul de corupţie în care sunt implicaţi Mircea Băsescu şi un clan ţigănesc interlop, frecventat de familia preşedintelui Traian Băsescu. Scandalul deturnează întreaga agendă a interesului public.

În cronica lunii aprilie reţinem:

• 6 aprilie: Alegerile parlamentare din Ungaria au consolidat poziţiile partidului conservator Fidesz al premierului ungar Viktor Orban, acuzat constant de derive antidemocratice, care a câştigat detaşat obţinând 44,61% din voturile exprimate.
• 10 aprilie: Un grup de deputaţi ruşi au cerut deschiderea unei anchete penale împotriva fostului preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov, pentru dezmembrarea URSS, în 1991, şi responsabilitatea care îi revine în urma acelor evenimente în actuala criză din Ucraina.
• 13 aprilie: Guvernul ucrainean a anunţat că o „operaţiune antiteroristă a început la Slaviansk”, oraş din estul Ucrainei unde militanţi pro-ruşi înarmaţi au ocupat clădiri ale poliţiei şi serviciilor de securitate. Intervenţia forţelor speciale ucrainene s-a soldat cu morţi şi răniţi de ambele părţi.
• 17 aprilie: Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a recunoscut pentru prima dată că forţele armate ruse erau prezente în Crimeea la referendumul din martie, care a permis alipirea peninsulei ucrainene la Rusia.
• 22 aprilie: Statele Unite au decis trimiterea a aproximativ 600 de militari americani în Polonia şi în ţările baltice, pentru exerciţii militare menite să demonstreze solidaritatea ţărilor NATO în contextul tensiunilor cu Rusia din cauza crizei ucrainene.
• 23 aprilie: Viceprim-ministrul Ucrainei, Vitali Yarema, a anunţat că militanţii pro-ruşi vor fi neutralizati în patru oraşe din est: Kramatorsk, Sloviansk, Doneţk şi Luhansk, deoarece aceştia refuză să elibereze clădiri guvernamentale pe care le-au sechestrat anterior, sfidând acordul internaţional de la Geneva.
• 24 aprilie: Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Statele Unite de a fi în spatele revoltelor politice din Ucraina şi a reiterat că Rusia va răspunde în cazul în care interesele sale sunt afectate.

În luna mai, criza din Ucraina este escaladată. Au loc cele mai puternice violenţe, urmate de referendumurile din regiunile Doneţk şi Lugansk şi proclamarea independenţei acestora, ca republici populare, „prin voinţa a peste 89% dintre votanţi”.

Aniversarea a 70 de ani de la „Ziua Z” (marea debarcare din Normandia, la 6 iunie 1944) a prilejuit întâlnirea liderilor mondiali pentru comemorarea evenimetului. De asemenea, la 28 iunie s-a comemorat centenarul izbucnirii Primului Război Mondial. Ambele comemorări au stat sub semnul noilor şi gravelor tensiuni generate de extinderea influenţei şi dominaţiei occidentale înspre frontierele Federaţiei Ruse.

Cu trei săptămâni înainte de încheierea anului, Senatul american a aprobat „Legea pentru susţinerea libertăţii Ucrainei 2014” prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia obţin statutul de aliat al Statelor Unite fără să fie membri NATO, situaţie care ar urma să faciliteze transferul de armament american acestor ţări.

În prezent, 15 ţări beneficiază de statutul de „aliaţi non-NATO” ai Statelor Unite: Afganistan, Argentina, Australia, Bahrain, Coreea de Sud, Egipt, Filipine, Israel, Japonia, Iordania, Kuwait, Maroc, Noua Zeelandă, Pakistan şi Thailanda.

De la Moscova, şeful Statului Major General al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse, Valeri Gherasimov, a declarat, în cadrul unei întâlniri cu ataşaţii militari străini, că „NATO se foloseşte de evenimentele din Ucraina pentru a crea premise pentru apropierea ulterioară a infrastructurii militare proprii de graniţele Federaţiei Ruse. În prezent, a mai declarat oficialul militar rus, în Polonia, în ţările baltice, în Mările Neagră şi Baltică este intensificată prezenţa unor grupări terestre, de aviaţie şi maritime ale Alianţei. A crescut numărul de exerciţii militare şi antrenamente ale forţelor NATO, acestea fiind legendate sub denumirea de “respingerea ameninţărilor provenite din Est”. Potrivit afirmaţiilor acestuia, “în retorica reprezentanţilor anumitor state occidentale, în special a celor din NATO, Rusia este prezentată drept principalul vinovat pentru evenimentele care au loc în ultimul an în Ucraina, care au degenerat într-un conflict sângeros intern”.

Vara anului2014 afost deosebit de fierbinte în întreg arealul Orientului Mijlociu: reizbucnirea conflictelor din Fâşia Gaza (1.049 de morţi şi 6.000 de răniţi – palestinieni, în majoritate civili, de cealaltă parte 43 militari israelieni ucişi); ofensiva de mare amploare a miliţiilor armate ale Statului Islamic; tulburări continue în Siria, Egipt, Libia. Faptul că Iranul, Irakul şi Siria au poziţii identice faţă de ameninţarea Statului Islamic, alimentează supoziţiile cu privire la sorgintea mişcării, ca pretext pentru încă, cel puţin, un deceniu de operaţiuni antiteroriste ale noii coaliţii internaţionale de 62 de state, formate pentru susţinerea intervenţiei SUA.

Din cronologia lunii august reţinem:

• 8 august: Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe fostul senator Dan Voiculescu la zece ani de închisoare, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare.
• 8 august: Statele Unite au bombardat poziţiile de artilerie ale Statului Islamic din Irak care ameninţau personalul american din Erbil, în Kurdistanul irakian.
• 8 august: Nigeria devine cea de-a treia naţiune africană care declară stare de urgenţă din cauza epidemiei virusului Ebola.

• 10 august: Prim-ministrul Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, candidatul Partidului pentru Dreptate şi Dezvoltare (AKP), a câştigat alegerile prezidenţiale din Turcia din primul tur, devenind primul şef al statului ales prin vot direct.

Septembrie

• 5 septembrie: Guvernul din Ucraina şi rebelii pro-ruşi au ajuns la un acord pentru încetarea focului în estul ţării. Un provizorat… Evenimentele nu au ajuns, încă, la punctul culminant.
• 15-23 septembrie: La Amman se desfăşoară a treisprezecea sesiune plenară a Comisiei Mixte de Dialog Teologic Catolic-Ortodox.
• 18 septembrie: Scoţia a votat împotriva independenţei de Marea Britanie – referendumul pentru independenţa Scoţiei – 55,3% dintre votanţi au spus „Nu” la întrebarea Ar trebui ca Scoţia să fie o ţară independentă? faţă de 44,7% care au spus „Da”.
• 19 septembrie: Franţa a lansat primele sale lovituri aeriene în nord-estul Irakului, distrugând „un depozit logistic” al jihadiştilor din Statul Islamic.
• 23 septembrie: O coaliţie condusă de Statele Unite lansează raiduri în Siria asupra poziţiilor grupărilor Statul Islamic şi al-Qaida.
• 23 septembrie: Conform bilanţului ONU prezentat la Geneva în faţa Consiliului Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, conflictul din Ucraina a făcut 3.245 de morţi.
• 27 septembrie: Bilanţul oficial al deceselor de la izbucnirea virusului Ebola ajunge la 3.000, anunţă Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care avertizează că cifrele oficiale „subestimează cu mult amploarea reală a epidemiei”.

Octombrie

• 5 octombrie: Alegeri generale în Brazilia.
• 8 octombrie: Preşedintele kenyan Uhuru Kenyatta compare în faţa Curţii Penale Internaţionale pentru o audiere înainte de procesul în care este judecat pentru crime împotriva umanităţii.
• 9 octombrie: Serghei Aksionov, unul din artizanii alipirii peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia în luna martie, a fost ales în unanimitate, „preşedinte al republicii Crimeea” de către parlamentari locali pentru un mandat de cinci ani.
• 10 octombrie: Cel mai recent bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii anunţă că pragul de 4.000 de decese cauzate de febra hemoragică Ebola a fost depăşit.
• 30 octombrie: Suedia recunoaşte oficial Palestina ca stat suveran. O decizie similară urmează să adopte şi Franţa.
• 31 octombrie: Organizaţia Mondială a Sănătăţii anunţă că epidemia de Ebola a ucis până în prezent 4.951 de persoane din cele 13.567 de cazuri confirmate în opt ţări.

Noiembrie

• 2 noiembrie: Primul tur al alegerilor prezidenţiale din România. Prezenţa la vot a fost de 53,17%.
• 9 noiembrie: Referendumul pentru autodeterminarea Cataloniei – 80,7% dintre participanţi au votat în favoarea independenţei (rezultate provizorii). Consultarea este simbolică fără valoare legală, organizată în pofida faptului că a fost interzisă la solicitarea autorităţilor de la Madrid.

• 16 noiembrie: Al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din România. Klaus Iohannis a obţinut 54,43% din voturi, iar Victor Ponta 45,56%. Prezenţa la vot a fost de 64,10%.

La secţiile de votare din străinătate zeci de mii de români nu au putut să voteze, din cauza proastei organizări a alegerilor.

• 19 noiembrie: Organizaţia Mondială a Sănătăţii anunţă că epidemia de Ebola a ucis până în prezent 5.420 de persoane din cele 15.145 de cazuri confirmate în opt ţări. OMS estimează că cifrele acestor bilanţuri sunt subestimate.
• 20 noiembrie: Republica Moldova: Vizita în Republica Moldova a preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko şi a celui polonez, Bronisław Komorowski. Într-o serie de întrevederi cu preşedintele moldovean Nicolae Timofti, cu preşedintele parlamentului moldovean Igor Corman şi cu premierul moldovean Iurie Leancă s-a lansat iniţiativa de constituire a unei platforme parlamentare de dialog în formatul Republica Moldova-Ucraina-Polonia.
• 30 noiembrie: Alegeri legislative în Republica Moldova, câştigate de partidele „proeuropene”.

În replică, este relansată teza „Republicii Populare Basarabia”. La începutul anului 2014, în Ucraina, Republica Moldova şi Rusia a circulat informaţia privind posibilitatea creării, pe baza unei părţi din regiunea Odesa, a aşa-numitei „Republici populare Basarabia” (în unele variante Republica „Bugeac”), care va încerca să preia controlul puterii în sudul regiunii Odesa în interesul Federaţiei Ruse (Raportul grupului de analiză Da Vinci AG, care deţine Agenţia de ştiri „UNIAN”.)

În cazul destabilizării situaţiei din regiune şi creării noii entităţi, Rusia va obţine un nou punct fierbinte în Ucraina şi Republica Moldova, care va elimina toate posibilităţile cu privire la integrarea europeană viitoare a ţărilor până la soluţionarea conflictului şi ocaziile pentru dezgheţarea conflictului din Transnistria. Va începe destabilizarea pe scară largă în întreaga zonă de sud-vest a Ucrainei. De asemenea, ca urmare a acestui scenariu, Ucraina nu va mai avea acces la porturile de la Dunăre.

Între evenimentele internaţionale majore ale anului mai trebuie menţionate:

• “răzvrătirea antioccidentală a Ungariei”, dependentă în proportie de 80% de resursele energetice furnizate de Rusia, cu care va realiza până în 2026 o centrală nucleară cu trei reactoare;
• summitul grupului “BRICS” (Brazilia,Rusia,India,China, Africa de Sud) şi crearea băncii internaţionale a grupului;
• dejucarea de către Cuba a programului secret al SUA de schimbare democratică a regimului politic din Cuba, pe calea unor finanţări intermediate de o reţea de organizaţii neguvernamentale;
• escaladarea scandaloasă la scară planetară, de către SUA, a spionajului electronic;
• dezvăluirea de către Senatul SUA a practicilor de tortură barbare practicate de către CIA, în numele aşa-zisului război mondial antiterorist;
• dezvăluirile privind 548 de acorduri fiscale atractive şi agresive, pentru reducerea bazei de impozitare (n.n. evazioniste) încheiate între autorităţile din Marele Ducat al Luxemburgului şi „Big 4” (Deloite. Pricewaterhouse Cooper, KPMG şi Ernst&Young)

Nu am putea încheia această retrospectivă a anului, necesar a fi revăzută şi complinită în prima lună a anului 2015, odată cu apariţia analizelor dedicate, fără a menţiona un eveniment de antologie comis de „drăguţul nostru guvern”, amânarea şedinţei de adoptare a proiectului de buget, ca urmare a semnalărilor presei că „cifrele pe coloane, totaluri parţiale şi generale «nu se pupă», fapt confirmat şi de premier. Ce putem să zicem decât: „Pleacă, odată, domnule, acasă şi mai lasă-ne în disperarea noastră, fără grija prostiilor miniştrilor dumitale de adunătură”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.