Admiterea contestaţiei în anulare a DNA în cazul Rarinca încalcă Decizia CCR

Update: DNA a cerut Curţii de Apel Bucureşti să ţină cont de Decizia Curţii Constituţionale

În urmă cu puţin timp, pe site-ul Lumea justiţiei, sub semnătura cunoscutului jurnalist de investigaţie Răzvan Savaliuc, a fost publicată adresa DNA către Curtea de Apel Bucureşti, prin care s-a solicitat preschimbarea termenului de judecată din 2 septembrie 2015, cum se stabilise iniţial, pentru o dată anterioară, cu următoarea motivaţie: „Considerăm că se impune admiterea solicitării noastre, avînd în vedere intensa mediatizare a cauzei”! și decizia Curții Constituționale.

Adresa DNA a fost expediată, conform documentului de mai sus, în ziua de 23 iulie 2015. În mod ciudat, imediat s-a întrunit completul de vacanţă, format din judecătorii Ion Bogdan Tudoran si Dorel Matei de la Curtea de Apel Bucureşti, şi, chiar în aceeaşi zi, 23 iulie 2015, nu s-a limitat la preschimbarea datei, ci a şi dat Sentinţa prin care s-a admis în principiu Contestaţia în anulare a DNA!

Graba cu care s-a luat această Decizie la „rugămintea” DNA, poate fi şi explicaţia faptului că judecătorii nu au mai citat-o pe Mariana Rarinca, judecînd în camera de consiliu chiar în aceeaşi zi şi admisibilitatea Contestaţiei în anulare, solicitată de DNA!

Ceea ce uimeşte, este faptul că judecătorii Ion Bogdan Tudoran si Dorel Mateinici măcar nu au citit cu atenţie adresa primită de la DNA, în care Elena Matieşescu, procuror şef de secţie la DNA, a precizat explicit, cum se vede în finalul adresei de mai sus: „invocăm şi decizia din 14.07.2015 a Curţii Constituţionale, referitoare la dispoziţiile art. 431 Cod de procedură penală”!

Dacă ar fi văzut, măcar din curiozitate, ce conţine Decizia CCR la care făcea referire DNA, ar fi văzut că erau obligaţi să o citeze şi pe Mariana Rarinca! N-au făcut-o, şi astfel Sentinţa pe care au dat-o cei doi judecători de la Curtea de Apel Bucureşti este nulă şi atrage atenţia asupra intenţiei unor judecători de a se conforma solicitării DNA, punînd astfel „parteneriatul Livia Stanciu-DNA” înaintea prevederilor legale!

În aceste condiţii, este greu de crezut că procesul în care se va judeca solicitarea DNA, prin promovarea Recursului în anulare, va fi unul corect şi echitabil! Pentru a mai drege cît de cît bucuiocul, CSM trebuie să ia urgent în discuţie acest caz de la Curtea de Apel Bucureşti, astfel încît imaginea Justiţiei să aibă cît mai puţin de suferit, deşi pagubele sînt deja extrem de mari.


Curtea de Apel Bucureşti a admis zilele trecute Contestaţia în anulare înaintată de DNA în „Cazul Rarinca”. Sentinţa este însă neconstituţională pentru că nu a citat-o şi pe Mariana Rarinca la şedinţa respectivă! În mod ciudat, CAB a şi preschimbat termenul de judecată pentru ziua de 17 august, cu o lună înaintea celui stabilit iniţial.

Miercuri seara, la „Sinteza zilei”, prin telefon, Mariana Rarinca a declarat că „Livia Stanciu este favorizată de către procurori” şi s-a arătat surprinsă că nu a fost citată la şedinţa Curţii de Apel Bucureşti, în camera de consiliu, atunci cînd a fost admisă cererea DNA, prin care a fost înaintat Recursul în anulare faţă de Sentinţa prin care a fost achitată. Declaraţia Marianei Rarinca este dovada irefutabilă că, prin necitarea părţii, Curtea de Apel Bucureşti a încălcat DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE din data de 14 iulie 2015,prin care s-a declarat neconstituţional art. 431, al. 1 Cpp, care prevedea:

După cum se vede, art. 431, al. 1 din Codul de procedură penală prevedea că judecata admiterii în principiu a Contestaţiei în anulare se face în camera de consiliu „FĂRĂ CITAREA PĂRŢILOR”.

În mod incredibil, judecătorii Curţii de Apel au ignorat DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE, din data de 14 iulie 2015, dată cu numai o săptămînă înainte, prin care A FOST DECLARAT NECONSTITUŢIONAL exact art. 431, al. 1 care le permitea pînă atunci să judece o asemenea cerere „fără citarea părţilor”! Iată Comunicatul CCR din 14.07.2015:

După cum se vede, Curtea Constituţională a decis în unanimitate, prin Decizie definitivă şi obligatorie, că art. 431, al. 1 din Codul de procedură penală este neconstituţional, iar din acel moment orice sentinţă luată în camera de consiliu, referitoare la admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare fără citarea părţilor este ilegală! Deci, şi această Sentinţă dată de Curtea de Apel Bucureşti, prin care a admis cererea DNA în Cazul Rarinca este dată prin încălcarea Deciziei CCR!

Art. 431, al. 1 favorizează procurorul şi încalcă dreptul la un proces echitabil”

Reamintim că Decizia CCR din 14.07.2015 a venit în urma sesizării de neconstituţionalitate a art. 431, al. 1 de către avocatul Gheorghe Mateuţ, care a fost înaintată la CCR încă din luna octombrie a anului trecut de către judecătorii Dan Lupaşcu şi Viorica Costiniu de la Secţia a II-a penală a Curţii de Apel Bucureşti. Motivaţia celor doi judecători, culmea!, chiar de la Curtea de Apel Bucureşti, se referă la faptul că nu este echitabil ca la şedinţa din camera de consiliu să participe DOAR procurorul, fără ca părţile să fie citate: „Pe fond, Curtea apreciază că excepţia invocată este întemeiată cîtă vreme legea impune participarea procurorului în etapa examinării admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare în condiţiile în care părţile nu sunt citate. Tratamentul diferenţiat pe care îl prevede legiuitorul în acest caz, în favoarea procurorului şi în defavoarea părţilor, nu asigură echilibrul necesar între acuzare şi apărare, fiind afectat astfel dreptul la un proces echitabil. În acelaşi timp, discriminarea practicată aduce atingere principiului egalităţii în drepturi.

Demn de menţionat este faptul că anul trecut, după ce judecătorii Dan Lupaşcu şi Viorica Costiniu au înaintat către CCR excepţia de neconstituţionalitate, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, fost procuror, a promovat şi a cîştigat la ÎCCJ, condusă de Livia Stanciu, un Recurs în interesul legii, prin care a crezut că va influenţa Decizia CCR! Cu toate eforturile sale, aşa cum am văzut, CCR a declarat neconstituţional art. 431, al. 1, astfel încît, din data de 14.07.2015, la judecarea admisibilităţii recursului în anulare trebuie obligatoriu să fie citate şi părţile din proces, altfel Sentinţa este nulă!

Aşa se explică graba cu care se doreşte a fi judecat Recursul în anulare al DNA din Dosarul Rarinca, prin preschimbarea termenului iniţial din septembrie pentru 17 august, sperîndu-se ca nimeni să nu observe că admisibilitatea cererii s-a făcut contrar Deciziei CCR!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ion Spânu 1818 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.