Adresă către Domnul Guvernator Academician Profesor Doctor Mugur Isărescu

Stimate Domnule Guvernator Academician Profesor Doctor Mugur Isărescu,

Am luat de nenumărate ori la cunoştinţă că din analizele şi studiile Băncii Naţionale a României nu rezultă vreo datorie a Germaniei din perioada 1936-1944 în baza Acordului pentru Reglementarea plăţilor între Imperiul German şi Regatul României semnat la Bucureşti pe 24 mai 1935.

Acest lucru mă surprinde în mod special deoarece tocmai BNR a evidenţiat în două publicaţii (fără an) electronice pe pagina sa de internet, ale Domnului Profesor Doctor Virgil Stoenescu, intitulate „Rezerva internaţională a BNR” la pagina 10 şi în „Regimul valutar în România 1929-1939” la pagina 12 şi 13 realitatea istorica a acordurilor de cling.

Totodată, în aparatul bibliografic la pagina 16 se găsesc inserate la sfârşitul primei publicaţii menţionate două lucrări de o importantă semnificativă în problema creanţelor. Prima lucrare citată în bibliografia publicaţiei BNR mai sus amintite, este un studiu al Academiei Române de Axenciuc, Victor „Evoluţia economică a României, Cercetări statistico-istorice, 1859-1947”, vol. III, Monedă, Credit, Comerţ, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2000, care prezintă şi tratează la pagina 53 şi în tabelul 15 la pagina 57 rezervele în cliring ale BNR. Pe măsura ce Domnul Profesor Doctor Virgil Stoenescu a studiat materialul introdus în aparatul bibliografic, ar fi trebuit ca BNR să aibă în evidentă şi structura şi soldul contului de cliring cu Germania. Lucrarea Academiei din anul 2000 a avut la dispoziţie acele date istorice care aşa cum au declarat în mod public reprezentanţii autorizaţi ai BNR nu mai există. Aş dori să ştiu care materiale ştiinţifice au facilitat aceste studii prestigioase ale BNR dacă lipsesc datele din tranzacţiile de cliring.

Al doilea material citat şi care a stat la baza publicaţiei Domnului Profesor Doctor Virgil Stoenescu este lucrarea lui Kiriţescu, Costin C. „Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui”, vol. I-II, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997. În cazul în care acest material a fost studiat şi analizat odată cu elaborarea lucrării ştiinţifice sub egida BNR, imposibil ca Domnul Profesor Doctor Virgil Stoenescu să nu fi sesizat la pagina 503 a lucrării citate soldul final al României la Casa de Compensaţie a Germaniei în 1944, precum este descris în detaliu de către Kiriţescu. Textele din aceste două lucrări relevă fără tăgada existenţa dovedită a datoriei Germaniei către România în urma Acordului pentru Reglementarea plăţilor între Imperiul German şi Regatul României. Problema creanţelor comerciale din relaţia cu Germania au fost de alt fel în primele decenii de după război dezideratul ştiinţific al mai multor lucrări de specialitate.

După cum puteţi observa atât studiile BNR cât şi ale mele se bazează pe acelaşi material, care însa odată cu o nouă interpretare juridică a Tratatului de Pace de la Paris, iniţiativă care îmi aparţine, rezultă că ar fi dispărut din evidenţa arhivelor BNR. Vă rog respectuos să precizaţi ce s-a întâmplat cu rezervele de cliring din activele BNR după 1947. Dispariţia activelor de ordinul mai multor zeci de miliarde de lei evidenţiate în arhivele federale ale Germaniei (1,126 miliarde de reichsmark) şi a Băncii Reglementelor Internaţionale, din evidenţa BNR trebuie explicată, pentru că este un bun al poporului român de o importanţă considerabilă. Dincolo de interpretarea juridică, dacă activele BNR din sistemul de cliring din 1947 ar reprezenta o datorie neachitată faţă de România sau nu, aştept un răspuns ferm la această întrebare. Este consternant faptul că nu se găsesc nişte date, care sunt citate sub egida Academiei în anul 2000 cu referire la devizele cliring, dar care nu se mai găsesc astăzi în
arhivele BNR. Deoarece declaraţiile publice ale reprezentanţilor calificaţi ai BNR sunt hotărâtoare pentru tot restul declaraţiilor ministerelor (M.A.E şi M.F.) vă rog încă odată să precizaţi într-o declaraţie publică, chiar dacă vizează un public mai puţin avizat, care sunt documentele concrete studiate de BNR care au determinat-o să afirme că nu dispune de informaţii cu referire la problema semnalată.

În aceeaşi ordine de idei vreau să menţionez şi faptul, nu mai puţin surprinzător, că răspunsurile oficiale ale BNR nu iau în consideraţie şi datele unei instituţii, care este mai presus de orice suspiciune, respectiv Banca Reglementelor Internaţionale de la Basel.

Îmi reînnoiesc şi cu acest prilej oferta mea complet dezinteresată de a pune la dispoziţia BNR toate datele de care dispun (inclusiv materialul din arhivele federale ale Germanie) şi întreaga mea expertiză în ce priveşte soluţionarea problemei acestei creanţe.

În aşteptarea răspunsului Dumneavoastră la aceste nedumeriri ale mele vă asigur de înalta stimă şi consideraţie pe care v-o port de când v-am cunoscut.

Doctor Radu Golban

„Regimul valutar în România 1929-1939”
http://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Studii/regimul_valutar_1929_1939.pdf

Rezerva internaţională a BNR”
http://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Studii/rezerva_internationala.pdf

„Evoluţia economică a României, Cercetări statistico-istorice, 1859-1947”:
http://www.ince.ro/Evolutiaeconomicavol.III-final.pdf

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.