Este limpede pentru orice observator neutru că Dan Voiculescu a avut parte de un proces inechitabil. Pe de altă parte, dacă am vrea să explicăm ceva din acest proces prin dorința de răzbunare a președintelui Băsescu am avea o ipoteză mult prea salbă.
Ipoteza mea este alta. Pe Voiculescu s-a răzbunat o instituție care s-a considerat trădată de fostul ei ”aliat”. Am pus în ghilimele aliat pentru că nu va putea nimeni să aducă probe că pușcăriașul de azi a fost, cândva, în trecut, ofițer de securitate, iar, mai apoi, a devenit un adversar al SRI.
Ipoteza mea completă sună așa: profesorul Voiculescu, devenit deja miliardar, a încercat să organizeze un serviciu de informații privat. Antena 3 era doar acoperirea acestui serviciu, în viziunea unor profesioniști.
După ce președintele Băsescu, prin CSAT, a dat mână liberă SRI să investigheze corupția (declarată a fi risc de securitate națională) și, mai ales, după ce CSAT a dat mână liberă SRI să considere justiția ”câmp tactic”, acești profesioniști aveau deja mână liberă să-i caute profesorului pricini de corupție, dar nu i-au găsit. Nu le mai rămânea decât varianta B: o înscenare judiciară.
O astfel de înscenare avea nevoie de colaborarea mai multor ofițeri acoperiți: un ministru care să facă plângere pentru un anume prejudiciu fictiv, alt ministru suficient de laș sau de acoperit ca să nu retragă plângerea, un procuror obedient din cauza propriilor sale acte de corupție, o judecătoare șantajabilă, coruptă sau ușor de cumpărat. Când toate condițiile de mai sus au fost îndeplinite, Voiculescu a primit ceea ce profesioniștii pe care i-a supărat au considerat meritat (10 ani de pușcărie). Surpriza (doar aparentă) a dispozitivului de încheiere a procesului ține de țintirea clară din sentință împotriva Antenei 3.
Băieții mai mult sau mai puțin deștepți de la Antena 3 au interpretat totul în cheie politică. SRI-ului îi convenea asta, iar pe Băsescu nu-l deranja prea tare.
Ceea ce acești băieți nu mai puteau înțelege (neavând cheia de siguranță națională a afacerii) era chestiunea privind recuperarea prejudiciului, care chestiune îi lăsa fără sedii pentru cele 5 posturi ale Antenelor. Nici măcar nu s-au mai străduit să înțeleagă cum poate fi executată, în mod retroactiv, o confiscare extinsă de avere. Legea extinderii confiscării curge, la noi, spre viitorul aplicării ei, abia din 2012. Dar lui Voiculescu i s-a aplicat ca și cum ea, legea, ar curge de dinainte de 2012. Nici măcar mai lucidul Ciuvică n-a observat acest abuz judecătoresc flagrant.
Văzând lucrurile numai în cheie politică, anteniștii lui Gâdea sunt obligați, acum, să considere că rămânerea lor fără sedii ar fi un atac la libertatea lor de exprimare. Ceea ce este o prostie clară ca lumina zilei, căci nu le-a interzis niciun judecător să-și amenajeze sedii noi și să emită în continuare.
Ciuvică (în aparență adevăratul șef al SRI-ului voiculescian) a găsit ceva: dovezi clare ale corupției judecătoarei care l-a condamnat pe Voiculescu, dovezi care vorbesc chiar despre fapte de corupție legate de procesul dintre Voiculescu și partea prejudiciată (Ministerul Agriculturii).
Ce avem aici, dacă ipoteza mea este adevărată? O imagine clară de spre puterea de acțiune a SRI. O imagine groaznică despre ”puterea” de obediență a magistraților noștri de azi. O planificare strategică absolut strălucit condusă de SRI pentru eliminarea unui risc de securitate națională.
Orice parte din întreg ai alege să-ți fie reper de interpretare, rămâi cu o groază de întrebări. Iată, dacă alegi, cum am făcut mai sus, reperul de risc de securitate națională, te vei întreba în cele din urmă: dacă Voiculescu devenise un Plathoniuc de România, nu era mai moral să-i însceneze ceva în care să nu fie compromisă justiția? Ce? – veți întreba. Uite, ce. Eu, dacă eram în locul generalilor SRI, aș fi infiltrat niște oameni în echipele de investigații de la Antene și, apoi, la un semnal, i-aș fi pus pe ei să-l dea în judecată pe Voiculescu pentru manipularea în interes privat a informațiilor de interes public.
Da, așa am fi făcut și noi dacă am fi avut altfel oameni – parcă-i aud răspunzând. Ceea ce deschide altă discuție: ce fel de profesioniști iau salarii babane, acolo, la SRI?
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.