Vânzările modelului Ford B-MAX au scăzut cu 20% în prima jumătate a anului şi Uzina Ford de la Craiova a ajuns să deţină doar 12% din piaţa de producţie auto din ţară, faţă de 19% în urmă cu doi ani. Ford B-MAX şi-a găsit 24.900 de clienţi în Europa, cu 6.200 sub primul semestru din 2014. În iunie s-au comercializat 3.800 de maşini (faţă de 5.000 în iunie 2014), conform datelor publicate în raportul comecial Ford Europa. Constructorul a rulat anul trecut afaceri de 912 milioane de euro, în scădere cu 17% faţă de 2013, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Declinul americanilor afectează exporturile României în condiţiile în care constructorul de la Craiova ocupă locul al treilea în topul celor mai mai exportatori de pe piaţa locală. Scăderea producţiei de propulsoare a fost determinată de mutarea de către Ford a producţiei motorului de 1,5 litri EcoBoost în uzina din Bridgend, Ţara Galilor, în România fiind produs în continuare cel de 1,0 litri.
Modelul Ford B-MAX s-a lansat în martie 2012, iar în 2013 vânzarile au trecut de 67.000 unităţi, dar anul trecut livrările au fost sub nivelul din 2013. Scăderea Ford a dus la creşterea principalului competitor, Dacia. Conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile, uzinele de la Mioveni şi de la Craiova au produs în creştere cu 1% în primele şase luni. După cum am văzut, la Ford a fost o diminuare, ceea ce înseamnă că saltul a venit doar de la Dacia, companie controlată de francezii de la Renault.
Americanii de la Craiova continuă să ţină producţia sub nivelul asumat prin contractul de privatizare. Eu au dat de înţeles că nu sunt ajutaţi de autorităţi în ceea ce priveşte insfrastructura şi că licitaţiile pentru diversele instituţii ale României sunt aranjate pentru o anumită companie, făcând aluzie la Dacia. „Nu cerem ajutor financiar din partea statului, dar ne punem problema de ce Ford România nu câştigă niciodată licitaţiile guvernamentale care ar ajuta producţia locală. De exemplu, imaginaţi-vă că jumătate din maşinile de Poliţie ar fi produse la Ford. Ar fi 10.000 de maşini produse în România, puţin poluante, economice, care ar crea sute de locuri de muncă. Dar noi nu putem nici măcar intra în licitaţii pentru că ele sunt create la milimetru pentru anumite companii – de la cilindre la alte specificaţii tehnice – care ne elimină din start, fără discuţii. Şi nu suntem singurii. De exemplu, pe vehicule comerciale, nimeni nu poate bate Ford la o licitaţie pe preţ sau dotări. Dar dacă licitaţiile sunt gândite de la început pentru a nu lăsa maşinile noastre să intre, logic că nu le putem câştiga – nici nu ajungem să participăm”, a afirmat Zoltan Brassai, fostul director al Ford România, la predarea mandatului către noul şef, Valerio Brenciaglia.
În contractul de privatizare al fabricii de la Craiova, americanii şi-au asumat creşterea salariaţilor de la 3.900 la peste 7.000, dar şi un salt al producţiei la 300.000 de maşini. În prezent, la Craiova lucrează doar 2.500 de oameni iar producţia este undeva la 60.000 de maşini.
Oficialii Ford susţin că situaţia fabricii se datorează faptului că autorităţile române nu au fost în stare să-şi ţină partea de promisiuni în ceea ce priveşte infrastructura, cât şi producţia furnizorilor de piese cu care lucrează toţi producătorii auto din regiune. „Cei de la Ford Europe nu pot înţelege de ce într-o ţară din Uniunea Europeană nu se pot face autostrăzi, nici după cinci ani de scandal al societăţii civile. Nu pot înţelege. În Portugalia, când am investit într-o uzină, au venit autorităţile şi au construit o autostradă de 300 de kilometri într-un an. Într-un an! Nu putem pur şi simplu înţelege cum, la şapte ani de la investiţiile de la Craiova, autorităţile române nu sunt în stare să facă un drum expres, darămite o autostradă”, a spus Brassai.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.