Afacerile Rusiei și Vestului în umbra sancțiunilor

Gazprom a făcut un pas semnificativ înapoi, într-o dispută cu Bruxelles-ul legată de politica prețurilor la gaze ce durează de mai bine de doi ani. Rezolvarea amiabilă anunțată de comisarul european pentru Concurență, în urmă cu două săptămâni, prevede ca Gazprom să practice în țările din Europa Centrală și de Est prețuri stabile și la nivelul celor din Europa de Vest, în schimb, monopolul rus fiind iertat de plata unor penalități de miliarde de euro. Așadar, consumatorii estici vor avea prețuri stabile la gazele rusești, însă la nivel occidental.

În plus, Comisia Europeană a anunțat că proiectul gazoductului „Nord Stream 2“ dintre Rusia și Germania „nu este unul de interes“ pentru UE. Aparent, avem de-a face cu o victorie a UE și a sancțiunilor impuse Rusiei.

Pe 17 februarie 2014, cu câteva ore înainte ca președintele Vladimir Putin să semneze decretul anexării Crimeii de către Federația Rusă, UE a impus primul set de sancțiuni împotriva Moscovei. Acum, după mai bine de doi ani, ne aflăm la cel de-al treilea set, prelungit cu câte șase luni începând din vara anului 2014.

Sancțiunile interzic intrarea în statele membre UE și înghețarea activelor a circa 150 de afaceriști și oficiali ruși, dar și interdicția de a face afaceri cu circa 40 de companii și bănci din Rusia care au avut legături cu anexarea Crimeii și conflictul din estul Ucrainei. După impunerea sancțiunilor, economia rusă a intrat în recesiune, însă aceasta mai degrabă din cauza efectului de bumerang al embargoului împotriva produselor europene impus de președintele Putin și a implicării Rusiei în războaiele costisitoare din Siria și Ucraina.

În realitate, se pare că afacerile dintre Rusia și statele vest-europene merg înainte. Gazprom nu este atins de sancțiuni. În ciuda anunțului Comisiei de la Bruxelles, cum că „Nord Stream 2“ nu mai este un proiect de interes pentru UE, Gaz­prom a anunțat că în cursul acestei săptămâni va solicita oficial Danemarcei acces la apele teritoriale daneze pentru gazoductul cu pricina.

Proiectul acesta, care vine să suplimenteze capacitatea gazoductului Nord Stream, rodul înțelegerii peste capul Poloniei dintre Putin și fostul cancelar german Gerhard Schroeder, vine în totală contradicție cu politica sancțiunilor împotriva Rusiei și cu politica energetică a UE, de reducere a dependenței de gazele din Rusia.

În plus, gazoductul ar afecta Ucraina, care încasează taxele de tranzit al gazelor exportate de Gazprom către Vest prin gazoductele Kievului. Guvernul polonez, nu Germania, Olanda, Franța sau Bruxelles-ul, a fost marele opozant al acestui proiect. Se pare însă că proiectul Gazprom merge mai departe, și asta, pentru că aici se află și investițiile companiilor

2. Imune în fața sancțiunilor și presiunilor țărilor estice din UE, „Nord Stream 2“ și Gazprom par să fie împiedicate acum doar de momentul sensibil al campaniei electorale din Germania, după care pot continua demersurile pentru construcția gazoductului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.