Al Doilea Război Mondial, prin ochii unui jurnalist

Clare Hollingworth a fost corespondentul de război care a făcut anunțul intrării trupelor germane în Polonia, la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Ea a mers pe teren pentru a transmite știri despre conflictele din împrejurimi, dar acel moment, al începutului războiului, a fost debutul carierei sale impresionante.

Clare nu era nici de departe primul reporter de război de sex feminin de la acea vreme, dar profunzimea cu care a relatat întâmplările și înțelegerea strategiilor de luptă au detașat-o de restul. Deși se apropia de al 11-lea deceniu de existență, încă își ținea pașaportul pe noptieră, în caz că ar fi fost sunată pentru o nouă misiune. Născută în Leicester, pe 10 octombrie 1911, ea și-a petrecut întreaga copilărie la fermă. Ceea ce ar fi trebuit să-i aducă bucurie în primii ani de viață, a pălit în fața nenorocirilor petrecute în Primul Război Mondial. „Îmi aduc aminte de bombele nemțești care zburau deasupra fermei. Locuiam într-un buncăr pe atunci“, a povestit, cu nostalgie, jurnalista, conform BBC.com.

Tatăl o ducea în excursii pe câmpul de luptă

În ciuda împotrivirilor mamei sale, ea și-a urmat vocația către o carieră de jurnalism. „Mama credea că oamenii care practică această meserie sunt toți niște mincinoși“. După absolvirea liceului, ea a urmat cursurile unui Colegiu de Științe din Leicester, care au scăpat-o de corvoada treburilor gospodărești pe care trebuia să le facă zilnic. Interesant este faptul că tatăl său obișnuia să o ducă în excursii pe câmpul de luptă, prin regiuni precum Naseby, Poitiers sau Agincourt. Depășindu-și statutul de „simplă parteneră de viață a unui scutier“, Clare a devenit secretară la Liga Uniunii Națiunilor, înainte de a începe cursurile de slavă la Universitatea din Zagreb. În 1936 s-a căsătorit cu un fost membru al Ligii Națiunilor, Vadeleur Robinson, iar după nuntă s-a mutat în Varșovia, pentru a-i ajuta pe refugiații care fugiseră din regiunea sudetă, teritoriul ceh, ocupat de naziști în 1938. Ocazional, Clare scria articole pentru publicația New Statesman și, în timpul unei scurte vizite în Londra, în anul 1939, ea a reușit să semneze cu Daily Telegraph. Reactorul-șef de la acea vreme, Arthur Wilson, era impresionat de munca depusă de ea în Polonia. În acea perioadă tensionată, granița dintre Polonia și Germania fusese închisă și
niciun vehicul diplomatic nu avea voie să treacă. După ce a împrumutat o mașină de la consulatul Marii Britanii, ea a condus prin zona interzisă și a reușit să pătrundă în Germania. În timp ce se întorcea în Polonia, a traversat o vale unde toate ecranele Hessian fuseseră ridicate. Când vântul a început să bată puternic, a răsturnat și ultimul ecran rămas, fapt ce a îngrozit-o pe Clare. În spatele acestuia se aflau soldați nemți înarmați, care încercau să treacă granița spre Polonia. Întoarsă în redacție, ea a scris un articol despre această întâmplare pentru Daily Telegraph, pe data de 29 august 1939. În mai puțin de o săptămână de când era jurnalistă cu acte în regulă, relatase cea mai importantă știre a secolului XX.
Trei zile mai târziu, Clare a văzut tancurile germane ce încercau să intre în Polonia, însă, atunci când l-a sunat pe ambasadorul britanic, acesta i-a spus că negocierile din Marea Britania și Germania continuă. „Am pus difuzorul pe geam ca să-i poată auzi pe nemți cum ne invadează“. Lucrând pe cont propriu, de cele mai multe ori în spatele liniilor inamice, purtând în ghiozdan doar o mașină de scris și o periuță, Clare a asistat la colapsul Poloniei. După ce s-a mutat în București, ea a recunoscut în mod public că mariajul său se va termina. „Cariera mea era mult mai importantă decât fuga spre casă, la soț“, își aduce aminte Clare.

După război a început să lucreze pentru publicația Observer and Economist și s-a căsătorit cu Geoffrey Hoare, corespondentul Times din Orientul Mijlociu. Cuplul locuia la câțiva metri de hotelul Regele David din Ierusalim, ce a fost bombardat în 1946, când au murit 91 de oameni. Ea a analizat războaiele din Turcia, Grecia și Cairo. Atunci când un general din Montgomery a văzut-o că raporta de pe teren în 1943, a ordonat întoarcerea ei în Cairo.

Invadarea Poloniei de către trupele fasciste a început pe data de 1 octombrie 1939

Pe când se afla în Algeria, a decis că este timpul să se alăture forțelor Eisenhower. Deși nu era susținută, s-a ținut tare pe poziții și a învățat pe parcursul carierei să piloteze și să execute salturi cu parașuta. În cea de-a doua parte a războiului, ea a transmis din Palestina, Irak și Persia și i-a luat interviu lui Shah, împăratul Iraniei de la acea vreme. Atacul i-a alimentat ura lui Clare pentru făptaș, Menachem Begin, care a devenit ulterior prim-ministrul Israelului și a câștigat și Premiul Nobel pentru Pace. În 1963 ea lucra pentru The Guardian în Beirut, când Kim Philby, un corespondent din partea The Observer, a dispărut. Era convinsă că în spatele acestei dispariții se afla un „al treilea om“ dintr-un cerc de spionaj britanic, care îi includea pe Guy Burgess și Donald Maclean. După puțină muncă de detectiv, ea a reușit să afle că Philby lăsase pe un vas sovietic un articol legat de Odessa care trebuia să ajungă spre publicare la The Gurdian. Redactorul-șef al publicației se temea că povestea jurnalistului va ajunge pe primele pagini ale ziarelor. Trei luni mai târziu, The Guardian a relatat povestea, dar nu pe prima pagină. Următoarea zi, The Daily Express a publicat totul pe prima pagină și astfel reprezentanții Guvernului au trebuit să recunoască încercarea jurnalistului Kim Philby de a defecta sistemul sovietic.

Venerată de întreaga lume jurnalistică

Clare Hollingworth a raportat de pe teren și în timpul crizei din Algeria și a războiului din Vietnam. A fost prima jurnalistă care a prezis că armata americană nu se va impune și că un impas va fi inevitabil. Pentru a se face auzită, ea le-a vorbit cetățenilor din Vietnam departe de ochii critici ai americanilor, pentru a se asigura că se adresează celor care au suferit cel mai mult. Soțul său a murit în anul 1966, iar la acea vreme Clare era primul corespondent din partea The Telegraph din Beijing. În anul 1991 ea s-a mutat definitiv în Hong Kong. Și-a petrecut ultimii ani din viață fiind activă la Clubul Corespondenților Străini, fiind venerată de către colegi. Cu toate că și-a pierdut vederea în ultima parte a vieții, Clare Hollingworth, un adevărat jurnalist, și-a menținut interesul acut pentru afacerile mondiale. Ea a fost întrebată într-un interviu unde s-ar duce dacă ar primi un telefon de la muncă. „M-aș uita prin ziare… unde este cel mai periculos loc din lume la ora actuală? Acolo m-aș duce, pentru că asta ar face subiectul unui articol pe cinste“.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.