Iranienii au votat vineri într-un dublu scrutin, crucial pentru continuarea actualei linii politice, care a readus țara pe piața mondiala a petrolului, anulând sancțiunile economice. Sunt primele alegeri din Iran după…
Este vorba de alegeri pentru Parlament (Majlis – Adunarea Consultativă Islamică), dar și pentru Adunarea Expertilor.
Rezultatele alegerilor pentru Adunarea Experților sunt așteptate în cursul weekendului. În cazul Parlamentului, numărătoarea poate dura mai mult și s-ar putea organiza noi alegeri în luna aprilie, pentru că legea electorală cere canditaților să obțină minimun 25% din voturi în circumscripții pentru a fi declarați câștigători.
Parlamentul are 290 de locuri și se alege o dată la patru ani, în timp ce Adunarea Experților are 88 de mandate care se înnoiesc o dată la opt ani. Pe termen scurt, alegerile pentru Majlis par mai importante, ele putând influența politica iraniană curentă. Însă alegerile pentru Adunarea Experților pot avea un rol mai mare pe termen mediu, căci acest organism îl alege pe liderul spiritual în momentul decesului predecesorului sau cand acesta nu mai are capacitatea de a-și îndeplini atribuțiile. Or, sunt tot mai multe vocile din Iran care susțin că ayatollahul Ali Khamenei, 76 de ani, este grav bolnav și că va renunța la rolul său de lider suprem.
Alegerile sunt un test pentru președintele Hassan Rouhani, unul dintre liderul moderaților iranieni, cei care au fost în favoarea acordului nuclear. În tabăra opusă se afla conservatorii radicali, conduși de liderul spiritual, ayatollahul Ali Khamenei. La o primă vedere, președintele Rouhani fie își va impune linia politică în urma acestor alegeri și va continua deschiderea, fie conservatorii vor câștiga și îi vor obstrucționa inițiativele. Având în vedere că cei mai mulți dintre cei 600 de candidați pentru alegerile parlamentare sunt conservatori (o bună parte dintre reformatori și moderați nu au primit avizul pentru a candida de la Consiliului Gardienilor – un organism dominat de radicali), conservatorii par să aibă prima șansă.
Analiștii sunt de altă parere. Parlamentul este dominat de conservatori începând din 2003, însă în cei opt ani de președinție ai ultraconservatorului Mahmoud Ahmadinejad (2005-2013), conservatorii s-au scindat, din cauza politicilor dure și nu de puține ori falimentare ale președintelui. S-a ajuns astfel ca la alegerile din 2016 o parte dintre candidații conservatori să aibă viziuni apropiate de cele ale moderaților și reformatorilor. S-a ajuns astfel la o alianță de facto între conservatori și moderații apropiati președintelui Rouhani, într-o încercare de a-i îndepărta de la guvernare pe radicalii care se opun acordului nuclear și astfel ieșirii Iranului pe piațele mondiale.
Alegerile iraniene sunt privite și din altă perspectiva. Sunt alegeri cu numele, pentru că în realitate cetățenii nu au alternativa la teocrație și la viziunea radicală a liderilor. Pe de o parte, regimul organizează ”alegeri libere”, iar pe de alta parte continuă să violeze drepturile omului, continuă execuțiile și abuzurile, profitând acum de bunăvoința Vestului, după semnarea acordului nuclear. Până la urma, deschiderea robinetului afacerilor cu Iranul nu va face decât să ofere mai multe resurse Gărzilor Revoluționare iraniene și companiilor care alimentează mașina iraniană de propagandă și război din Siria, alături de Hezbollah-ul din Liban, susțin criticii regimului islamic de la Teheran.
Dincolo de analizele venite din exterior, esențială pentru Iran a fost mobilizarea electoratului. În 2013, la alegerea președintelui Rouhani, apatia l-a ajutat pe cel din urmă, care a reușit cu o mobilizare bună electoratului fidel să câștige alegerile. Acum însă lucrurile nu mai stau astfel, moderații sunt cei care au președintele și cei care trebuie să mobilizeze un număr si mai mare de voturi.
Miza a fost mobilizarea tinerilor și a femeilor. Este un lucru esențial într-o țară în care cetățenii cu vârste de până în 40 de ani reprezintă 70% din populație. Cum tinerii susțin în marea lor majoritate deschiderea către lume și un loc important pentru Iran pe scena internațională, o participare mare a acestora la scrutin ar putea însemna victoria moderaților și a aliaților lor de moment conservatori. Informația cum că alegerile au fost prelungite cu două ore pare să semnaleze că tinerii iranieni au votat masiv.
Și ayatollahul Ali Khamenei a acționat în favoarea participării tinerilor la alegeri. Și a făcut-o recurgând nu la metode religioase de mobilizare, ci la cele naționaliste. Devine tot mai limpede pentru clericii iranieni că mesajul Revoluției Islamice are tot mai putin ecou printre tineri. Este motivul pentru care au permis rapperilor și artiștilor tineri să iasă la lumină, dar cu condiția reciclării mesajului lor, care acum se axează nu numai pe probleme sociale, ci și pe naționalism. ”Și-au dat seama încă din 2009 că mesajul lor religios nu mai atrage tinerii. Și-au dat seama că dacă vor să-și transmită mesajul trebuie să o facă în termeni naționaliști”, spune Narges Bajoghli, doctorandă la New York, citată de Christian Science Monitor. ”Religia și martirii sunt tot mai învechite. Domnul Khamenei este foarte deștept. El se gândește așa: ’Am martiri și religie, dar aceasta este o carte veche. Dar am și tineri. Despre ce vorbesc tinerii? Despre țară’”, spune un tânăr care lucrează pentru o agenție de publicitate din Teheran.
Și astfel, în loc de a vorbi doar despre religie, despre conflictul permanent al Iranului cu statele sunnite, mesajul vorbește despre Republica Islamică Iran, despre Iran pe scena lumii și despre Iran și locul lui în Orientul Mijlociu.
Iar vectorii acestui nou discurs s-au schimbat și ei, pentru a atinge cât mai mulți tineri. Mass media clasice domină încă piața iraniană, însă platformele de socializare încep să fie folosite tot mai mult de politicieni și clerici. Pe acest nou palier liderul este de departe Telegram, o aplicație creată de rusul Pavel Durov.
Este de remarcat că într-o țară în care accesul la internet este restricționat, guvernul de la Teheran a favorizat în mod limpede platforma creată de un rus. Motivul – Telegram este bine codat și este mai greu de spart de către hackeri, oferind o garanție în plus guvernului că propaganda externa se va face mai puțin simițită. Pe de alta parte, Pavel dUrov nu este un simplu informatician rus – este ”Zuckerberg al Rusiei”, creatorul versiunii slave a Facebook, Vkontakte.
Pavel Durov, s-a născut în 1984, în același an cu creatorul Facebook, Mark Zuckerberg. Facebook apare în 2004, iar VKontakte doar doi ani mai târziu. Însă dacă Zuckerberg își vede liniștit de afacere și de averea de 35 de miliarde de dolari, Durov a părăsit Rusia în 2014, cu doar cele 260 de milioane de dolari ale sale, spunând că mediul de afaceri din țară nu-i mai permite dezvoltarea. VKontakte este cum parte din grupul Mail.ru, controlat de oligarhul Alisher Usmanov, alături de ziarul Kommersant și operatorul de telefonie MegaFon – portavoci si ”urechi” importante în Rusia.
În 2014, Durov, în calitate de CEO al VKontakte, a refuzat să ofere serviciilor de informații datele persoanelor care au creat un grup online de susținere a mișcărilor pro-occidentale din Ucraina. Cu un an înainte, Durov a creat Telegram și a ajuns sa aiba acum 100 de milioane de utilizatori pe lună. 20 de milioane de utilizatori sunt iranieni (la un electorat total de sub 40 de de milioane). După ce în 2009 au interzis Facebook și Twitter, oficialii de la Teheran i-au cerut lui Durov să le ofere instrumente pentru spionarea rețelei Telegram, însă rusul spune că a reacționat la fel ca la cererea similară venită de la Kremlin în cazul Vkontakte – a refuzat.
Telegram a devenit o platformă de promovare utilă în campania pentru alegerile parlamentare din Iran, în special pentru politicienii mai puțin cunoscuți, majoritatea dintre ei reformatori și moderați. Cum în Iran legea electorală spune că alegătorul trebuie să scrie numele candidatului și nu doar să bifeze o casuță, este extrem de important ca orice campanie să ajungă cât mai aproape de indivizi și să fie atractivă, pentru ca oamenii să țină minte numele.
Dincolo de implicarea in razboiul din Siria, liderii iranieni par mai deschiși spre inovație la ei în țară. Prin mica liberalizare a platformelor de socializare, prin reconvertirea la naționalism a tinerilor artiști până mai ieri hăituiți de poliția islamică a moravurilor, prin axarea mesajului pe naționalism mai degrabă decât pe deja învechita revoluție islamică, Iranul începe să scoată din nou capul în lumea marilor afaceri și vrea să demonstreze că își respectă tradiția de cea mai veche democrație din zona Orientului Mijlociu. Dar dacă tinerii iranieni vor ajunge să fie încă o generație de războinici pe frontul sunnito-șiit sau dacă vor fi cei ce vor moderniza țara depinde într-o măsură și de rezultatul alegerilor de vineri.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.