Un guşter politic inodor s-a îmbăţoşat şi el în faţa camerelor de luat vederi şi a spus că el şi partidul său ”votează pentru pace şi prosperitate”. Propoziţia este atât de veche încât seamănă cu o pereche de pantaloni lustruiţi de purtat. Pe tur şi între picioare. ”Pentru pace şi prosperitate” se vota şi pe vremea lui Ion Iliescu. Chiar şi înainte. Şi pe vemea lui Ceauşescu, sau înainte, a lui Gheorghiu-Dej şi a lui Nikita Sergheevici Hruşciov tot pentru pace şi prosperitate s-a votat. Şi n-a ieşit nici pace, nici prosperiate şi nimeni nu a cerut socoteală pentru această minciună optimistă, devenită lozincă a comuniştilor. Propoziţia asta tinde să rămână un loc comun şi pentru următorii ani pentru că ilustrează perfect gândireaa mediocră a unor politicieni, dar şi prefabricatele de exprimare rămase prin scăfârliile alegătorilor mai în vârstă. Sunt sigur că duminică şi în Ucraina mulţi vor fi declarat că votează pentru ”pace şi prosperitate”. Chiar şi Vladimir Putin după ce introduce un buletin în urne ar putea zice la alegerile din Rusia că votează tot pentru pace şi prosperitate, deşi a doua zi nimic nu l-ar împiedica să mai deplaseze nişte trupe în Crimeea, la graniţa cu Ucraina sau pe cine ştie unde. Adevărul este că declaraţiile de presă ale politicienilor din această zi ”sărbătorească” (în fapt, nespus de plicticoasă) s-au dovedit a fi care mai de care mai prăfuite, mai inodore şi mai stupide. La fel, şi televiziunile au plonjat într-o baltă de locuri comune. Să votăm, să exersăm un drept constituţional, să demonstrăm că suntem o ţară europeană etc., de parcă din neant s-ar fi trezit toată propaganda statului socialist. Culmea este că acest val de elan electoral făcut numai din îndemnuri şi din vorbe goale, pornit mai mult cu de-a sila, s-a produs într-o perioadă în care mai toţi politicienii importanţi au fost fluieraţi şi huiduiţi. Iar încrederea în partide şi în potenţialul lor de a genera schimbări importane a dispărut ca şi cash-ul din buzunarele salariaţilor.
Pentru prima dată după aşa-zisa cădere a comunismului am auzit începuturile unui program de contestare a partidelor, de refuz al acestui drept cetăţenesc, de ridiculizare sau de banalizare a lui. I-am auzit pe oameni din societatea civilă, pe tineri şi pe diverşi cunoscuţi că nu mai vor să voteze. Pentru prima dată, aceşti oameni sătui de păcăleala alegerilor au programat o demonstraţie de protest. Dezamăgirea faţă de aşteptările stârnite de USL tinde acum să egaleze ca amplitudine valul de speranţă. Cine s-ar putea înflăcăra acum de afişele spânzurate peste uliţele satelor din Ilfov în care Elena Udrea pozează cu tupeu în mijlocul unui grup care reprezintă câţiva dintre figuranţii strânşi de Traian Băsescu pentru a face un partid enervantei sale simpatii politice. De ce s-ar duce oamenii să voteze pentru candidaţii PNL când Crin Antonescu i-a chemat la schimbarea orei în România? Mai votează cineva oastea de strânsură a lui Dan Diaconescu, cel care promitea 25.000 de euro de cap de cetăţean? De ce să votezi cu famfaroni şi aventurieri?
Singurul câştigător de la distanţă al acestei campanii electorale se arată a fi Mircea Diaconu. Ştiu oameni care vin acasă din străinătate numai pentru a vota cu popularul actor marginalizat de partidul său. Nu-i exclus ca acest val de simpatie faţă de Mircea Diaconu să se amplifice şi să nască un altul şi mai mare care să-l poarte până la Cotroceni.
Un alt câştigător detaşat se arată a fi PSD-ul. În ciuda unei campanii banale, cu accente patriotice, în care Victor Ponta a jucat rolul tractoraşului, lozinca “Jos Băsescu!” pare să fi făcut minuni. Este cel mai clar semn că românii, în marea lor majoritate, vor să scape de “epoca de aur” Traian Băsescu. Aproape jumătate din electorat este gata să o considere ca un vis urât al începutului de mileniu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.